Unde și de ce a crescut AUR ca Făt-Frumos din basme. Dar și în ce condiții ar putea continua să crească

În acest articol vom sublinia anumite aspecte ce țin de distribuția spațială (națională, regională, județeană, la nivel de localitate) a voturilor/procentelor obținute de acest partid, crescut precum Făt-Frumos din basme, într-un an cât alții în zece.

Este ceea ce vom numi geografia votului sau geografia electorală. Cu o singură excepție (Figura 5), datele electorale folosite sunt cele de la Camera Deputaților, date furnizate de Biroul Electoral Central (BEC). 

I. Geografia votului

La nivel național (inclusiv cu voturile din diaspora), din cele  5.901.959 voturi valabil exprimate, AUR a obținut 535.831, adică un procent de 9,07%. Desigur, această medie națională este inegal distribuită regional, județean sau la nivel de localitate (unitate administrativ teritorială).

În funcție de regiunile de dezvoltare, valoarea maximă procentuală (13,1%) s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (Moldova). În regiunea Sud-Est, AUR a obținut 11,1%. Cele mai mici valori procentuale au fost înregistrate în regiunile București-Ilfov (5,5%) și Sud-Vest – Oltenia (5,9%) – Figura 1. 

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

La nivel județean, cel mai mare procent (14,5%) s-a înregistrat în Suceava (vezi Figura 2).

La parlamentarele din acest an, românii din străinătate au valorizat la cote amețitoare AUR-ul, ilustrând cât se poate de clar că în zona electorală lucrurile se schimbă deseori brusc și imprevizibil. 

În topul județelor cu peste 14% au mai intrat Botoșani (tot 14,5%) și Constanța (14%). În 18 din cele 42 de județe, procentul AUR a fost superior mediei naționale.

La bază, cele mai mici valori au venit, foarte previzibil, din Covasna (2,8%) și Harghita (1,4%). În topul celor 5 județe/circumscripții cu valorile minime au mai intrat Teleormanul (3,6%), Mehedințiul (4,7%) și Bucureștiul (4,9%).

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

La nivel de unitate teritorial administrativă (UAT) sau localitate, top trei procente s-au înregistrat în următoarele așezări rurale:

1. Valea Lungă (județul Alba) – 50,1%.
2. Peștera (județul Constanța) – 44,0%.
3. Pufești (județul Vrancea) – 41,9%.

La polul opus, în 15 localități, AUR nu a obținut nici un vot (0,0%). Dintre aceste localități, zece sunt din județele Covasna și Harghita, plus câte o localitate în județele Alba (Rîmetea), Caraș-Severin (Mehadica), Dolj (Predești), Hunedoara (Bătrâna) și Mureș (Vețca) – pentru distribuția localităților în funcție de anumite trepte procentuale, vezi Tabelul 1.

Tabel 1. AUR: numărul total al localităților pe intervale procentuale 

În 43,7% din localități, AUR a obținut procente superioare mediei naționale (de 9,07%). În doar 4,9% din numărul total al localităților partidul a avut procente mai mari de 20% – vezi Figura 3 pentru geografia votului la nivel de localitate. 

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Alte diferențe demografico-electorale:

• Urban (inclusiv București) vs rural – 7,7% vs 9,1%.
• Urban (mai puțin București) vs rural – 8,4% vs 9,1%.
• Municipii vs orașe – 7,9% vs 10,0%
• Rural Dobrogea (regiunea istorică) – 17,4%.
• Rural Moldova (regiunea istorică, inclusiv județele Botoșani și Suceava) – 13,9%.
• Rural Oltenia (regiunea istorică) – 5,6%

II. De la voturi la mandate

Transpunerea voturilor în mandate se face, conform legii electorale, pe baza formulei proporționale (metodele Hare – la nivel de circumscripție/județ și dHondt – la nivel național).

La Camera Deputaților, din totalul celor 312 mandate, AUR a câștigat 33 (un procent de 10,6%). Cele patru județe cu două mandate la Camera Deputaților sunt Constanța, Galați, Iași și Suceava – vezi Figura 4 de mai jos pentru distribuția mandatelor la nivel județean.

La Senat, din totalul celor 135 de mandate, AUR a câștigat 13 (un procent de 9,6%). Cele două județe cu doi senatori AUR sunt Constanța (Sorin-Cristian Mateescu și Evdochia Aelenei) și Ialomița (Rodica Boancă și Adrian Costea) – vezi Figura 5 pentru distribuția județeană a mandatelor de la Senat.

III. Ce urmează?

Care va fi viitorul politico-electoral al partidului? Cum vor evolua lucrurile în viitorul apropiat? Dacă țara noastră va continua să funcționeze în același registru economic de până acum, cu adâncirea decalajelor economice dintre regiuni și categorii socio-profesionale, viitorul nu poate fi unul prea roz.

Figura 6 de mai jos este una ilustrativă. Ea ne spune un lucru simplu: cei prosperi sunt și mai prosperi, cei 50% de mijloc spre bază coboară tot mai mult. Datele statistice nu mint, în ele putându-se citi crizele politice viitoare.

Să nu ne îmbătăm cu apă rece. State din grupul fostelor țări socialiste, Cehia, Polonia și Ungaria (Grupul de la Visegrád), sunt mult mai echilibrate economic, diferențele dintre categoriile de la vârf și cele de la bază nefiind așa de mari ca în țara noastră.

Asta ca să nu mai punem la socoteală țările nordice. Și la capitolul inegalităților economice, noi concurăm doar cu vecina noastră de la sud, Bulgaria. 

Iată de ce, pe acest fundal economico-social, migrația externă va continua, iar viitorul politic ne poate rezerva orice. Inclusiv ca un partid precum AUR, acum pe buzele tuturor, cu o pleiadă de analiști încercând să le descifreze ascensiunea, care poate crește (și) la viitoarele cicluri electorale.

După cum bine se știe, vremurile de criză economică aduc în prim-plan astfel de partide, care contestă status quo-ul vechii clase politice.

Dacă se va merge ca și până acum, după cum se întrezărește, cu cei de la bază puși să plătească nota crizei, noi credem că viitorul (ne) va fi tot mai sumbru.

Aurelian Giugăl este asistent universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală şi comunicare la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Are doctorat în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească și licență în Geografie.

George Secăreanu este cercetător la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale.

Urmărește-ne pe Google News