Șerban (Shere) Marinescu, membru în secretariatul general al USR, scrie explicit într-o postare publică și că își dorește să îi ofere o partidă de sex oral fostului prim-ministru și coleg Dacian Cioloș. Este cea mai dură postare scrisă de domnul Marinescu, un arhitect cu studii doctorale și unul dintre liderii USR-ului din facțiunea Drulă, Ghinea, Barna.
Am avut o perioadă în care am citit și scris mult pe partea de rasism, prejudecăți, stereotipuri și mai ales pe partea de partide extremiste. Problema principală în zdrobitoarea majoritate a studiilor științifice venea de la gândirea de grup.
Tendința noastră naturală este să căutăm un grup care ne împărtășește ideile ce ne diferențiază de ceilalți, lucru care din păcate „ajută” ca ideile să se ducă din ce în ce mai mult către extreme.
Cum se naște radicalismul?
Dacă introduci și reguli care încurajează aderența la grup (ritualuri), pupincurismul către șefi (promovări pe bază de gașcă, și nu meritocratice) și recompensezi agresivitatea împotriva „celorlalți”, atunci ai reușit să creezi ceea ce caută în mod cinic, dar periculos orice partid politic – așa-numitul grup radical.
Scopul principal al grupului radical este să ajungă să vadă doar în extreme – adică doar ce e cel mai bun la ei și doar ce e mai nenorocit la rivali.
Radicalii votează întotdeauna și, odată radicalizați, vor face incredibile contorsionări ale logicii pentru a prezenta orice gafă a liderilor ca o dovadă de genialitate neînțeleasă și orice mârlănie a idolilor lor ca un lucru necesar pentru a atinge raiul pe care doar grupul lor îl poate aduce.
Radicalii au o hipersensibilitate care crește exponențial odată cu creșterea discrepanțelor dintre valorile declarate și cele reale, de la baza funcționării grupului. Orice critică venită ca urmare a discrepanțelor stridente dintre valorile declarate și cele reale va fi interpretată ca un atac asupra identității, o interpretare răuvoitoare menită a distruge grupul, o disprețuire a valorilor grupului (a celor declarative și foarte respectabile) și implicit a lor ca indivizi.
De ce USR e un partid mai bun
Dialogul devine din ce în ce mai greu și la un moment dat imposibil. Soluțiile nu sunt multe – fie încerci să pui la punct un mecanism de deradicalizare (lucru foarte complicat odată ce grupul radicalilor este destul de mare) sau părăsești grupul. În general, pentru a evita acest lucru, în organizații care au potențial de radicalizare funcționează bine o echipă critică și care să aibă ca sarcină principală exact evitarea radicalizării grupului.
E clar pentru mine că „valorile” nedeclarate, dar aflate la baza PSD, PNL, UDMR sau AUR sunt îmbogățirea facilă, oportunismul agresiv, ipocrizia și nepotismul. La fel de clar e că USR-ul este un partid mai bun care încă păstrează o balanță între valorile declarate și cele de bază. Interesant ar fi de văzut câți dintre membrii USR cred că există o problemă cu radicalizarea partidului. Și câți sunt în stare să-și asume ei vina pentru această radicalizare și câți dintre liderii responsabili pentru situația actuală a partidului sunt dispuși să își asume ei o vină.
Până în acest moment, după ce am citit opinia a peste 30 de lideri USR despre ruperea partidului, niciunul dintre ei nu pare a fi vinovat de nimic. Toți, dar toți consideră că vina este a celorlalți.
Din păcate, acest lucru pare a indica exact radicalizarea singurului partid pe care ne putem baza să facă opoziție pe bune. Deși plecarea grupului Cioloș era evidentă de ceva timp, răspunsul aripii Drulă, Ghinea, Barna este cel mult inept și denotă o catastrofală lipsă de înțelegere a unor principii de bază ale comunicării.
Am încercat să îi explic domnului Șerban Marinescu că postarea domniei sale nu își are rostul și că sute de oameni respectabili sunt de părere că a sărit grav calul, lucru care ar trebui să-l forțeze să regândească postarea. Nu, numai că nu a făcut-o, dar a revenit cu un răspuns și mai agresiv și lipsit de bun-simț.
Pe direcția sectelor
USR-ul domnului Drulă se consideră, ironic, cel mai democratic partid din România. Mulți, foarte mulți oameni cunoscuți a fi oameni valoroși și cu mult bun-simț au părăsit partidul. Partidul domnului Drulă merge pe direcția sectelor extremiste, și nu a partidelor democratice. Linșarea domnului Cioloș este tipică unei secte, și nu unui partid condus de oameni inteligenți și cu bun-simț. E foarte tristă situația asta cu USR-ul și e halucinant cât de incredibil de prost este gestionată.
Ce i-am reproșat lui Cioloș
Până nu demult credeam că situația e rezolvabilă. Nu mai cred asta, dar încă sper (cel mai probabil prostesc) într-o minune care să salveze salvatorii. În mod paradoxal și deloc inteligent, domnul Șerban Marinescu demonstrează că plecarea domnului Cioloș era, din păcate, singura soluție pe care acesta o mai avea.
Am scris repetat că cred că Dacian Cioloș nu ar fi trebuit să candideze pentru conducerea USR-PLUS și că a făcut multe gafe. I-am reproșat repetat faptul că confundă lașitatea cu diplomația și incapacitatea de a gestiona conflicte cu bunul-simț.
Dezastrul ăsta putea fi evitat dacă partidul ar fi luat câteva măsuri simple ca să prevină smintirea predictibilă a liderilor. Combinația Drulă, Barna, Ghinea, însoțită de pupincurism, știutită agresivă, radicalism și conspiratită, a zdrobit partidul. Dacian Cioloș și Dragoș Tudorache au și ei o parte foarte serioasă de vină.
USR-ul, dacă continuă așa, se va polariza îngrozitor și nu va face pragul electoral. E nevoie urgentă de o reformă foarte serioasă și de asumarea deschisă a gafelor făcute de către lideri. Plus o înțelegere de nonagresiune cu noua formațiune a lui Dacian Cioloș. Și cu facțiunea Curaj din interiorul USR, care deja e ruptă informal de echipa Drulă, Barna, Ghinea.
Sub greutatea unor egouri
Sunt câțiva oameni foarte importanți acum în USR care trebuie să facă un pas în spate dacă chiar le pasă. În mod normal, dacă ar fi un Birou Național responsabil, ar trebui să-și dea demisia în bloc, căci în mod evident organul de conducere al partidului a eșuat.
USR-ul nu este deloc o Casa Bună, așa cum în ultimul timp repetă obsesiv și ridicol domnul Drulă.
Strategii și comunicatorii partidului ar trebui să accepte că nu se pricep la asta și să se concentreze pe lucrurile la care sunt buni. USR-ul nu este un partid luminos cum tot zice șeful partidului. Este o casă șubredă rău, care stă să se prăbușească sub greutatea unor egouri exagerate. De reparat poate fi reparată, dar nu atâta timp cât locatarii sunt convinși că trăiesc în cel mai minunat palat posibil.