Când ai același electorat potențial precum PNL-ul, dar îți este frică să te iei de guvernarea liberală, nu ai cum să câștigi voturi.
Marius Ghincea:
Se vorbește mult despre Uniunea Salvați România zilele acestea. Fie că vorbim despre intrarea intempestivă a deja fostului jurnalist Moise Guran în partid sau despre ultimele excluderi sau referendumuri interne, USR este destul de prezent în spațiul public.
Dar cum identificăm partidul după plecarea de la guvernare a pesediștilor? USR a apărut și s-a definit în antiteză față de PSD și identitatea sa publică din ultimii trei ani a fost constant în opoziție față de social-democrați. Acum că PSD-ul a plecat de la guvernare și a intrat într-un con de umbră, aproape invizibil în spațiul public, ce mai este USR-ul? Cum și cu ce mai identificăm partidul fondat de Nicușor Dan și preluat de Dan Barna?
Uniunea Salvați România este într-o criză identitară serioasă. Colapsul PSD-ului a lovit din plin identitatea electorală a partidului și l-a lăsat, cumva, fără misiunea pe care și-a asumat-o încă de la înființare.
Dacă ne gândim la ce a reprezentat USR în ultimii ani, primul lucru care ne vine în minte este opoziția acerbă, fără ocolișuri, la guvernarea social-democraților și practicile lor.
USR: O masă amorfă fără scop și fără direcție
USR-ul a existat și s-a legitimat în ultimii trei ani ca vârful de lance în lupta împotriva social-democraților și a călărit valul de antipatie împotriva lui Liviu Dragnea și a social-democraților.
Nu există absolut niciun alt subiect, problemă sau partid mai important sau pregnant cu care să se identifice useriștii decât social-democrații și opoziția față de aceștia.
Dar odată cu plecarea de la guvernare a acestora și trecerea într-o oarecare irelevanță politică a PSD-ului, condus de indivizi pe care nu îi știe aproape nimeni, USR-ul a rămas fără misiunea pe care și-a asumat-o. A rămas fără un actor față de care să se poziționeze și de pe urma căruia să obțină sprijin politic.
Ce este USR-ul fără PSD? Este, într-un fel, o masă amorfă fără scop și fără direcție. O organizație eclectică care pare că nu se poate diferenția de alți actori de pe scena politică.
Fără PSD, nimic nu este suficient de atrăgător la acest partid încât să obțină un scor electoral mai mare de 10-12%, în alianță cu PLUS. Iar cel din urmă măcar are un vector de imagine în persoana lui Dacian Cioloș, oricât de ponosită a devenit și imaginea acestuia.
Înainte de toate, este o criză identitară. În lipsa unui PSD puternic și urât de toată lumea, USR nu pare să știe ce este, în relație cu cine să se poziționeze și ce să propună. PSD a fost punctul de referință față de care s-a menținut coeziunea internă a partidului. În acest context cred că ar trebui să interpretăm decizia pragmatică și provocatoare a lui Dan Barna și a acoliților săi de a forța o „poziționare” a partidului de „centru-dreapta modern”.
USR, în căutarea unei identități care ar putea să-l ducă spre pierzanie
În lipsa unui actor fioros precum PSD-ul, în relație cu care să își construiască o identitate și să își construiască un mesaj persuasiv pentru un public larg, Dan Barna și Cristian Ghinea probabil se gândesc că trebuie adoptată o identitate politică tradițională, care să permită partidului să se diferențieze politic și să îi permită să construiască o identitate distinctă bazată pe un set de idei de dreapta.
USR are nevoie ca de aer de o nouă identitate, ceva care să-l facă atrăgător și să îi mențină în continuare șansele electorale. Este identitatea de „centru-dreapta modern” cea mai bună opțiune? Discutabil!
România are deja o multitudine de partide de centru-dreapta, fiind cea mai fragmentată parte a eșicherului politic.
Poziționarea explicită pe această parte a spectrului politic nu are cum să ajute prea mult USR, căci va trebui să se lupte pe același electorat (de centru-dreapta) cu PNL-ul, care are avantajul guvernării, ALDE, PMP și alte partide și partidulețe.
Să se declari de centru-dreapta, chiar și „modern”, orice ar însemna asta, nu face decât să le limiteze electoratul potențial și să îi forțeze să intre într-o competiție cu partide cu care, așa cum am văzut în ultimele luni, nu vor să se certe.
Când ai același electorat potențial precum PNL-ul, dar îți este frică să te iei de guvernarea liberală, nu ai cum să câștigi voturi. Poți cel mult să îți menții votanții fideli, dacă nu sunt mai atrași de oferta liberală.
Declarându-se de centru-dreapta, USR nu face decât să se împuște singur în picior, fără niciun beneficiu pe termen scurt sau mediu.
Este o mișcare periculoasă, una care riscă să ducă partidul – și întreaga alianță – sub 10% în sondaje și, mai rău, să scindeze un partid deja polarizat și divizat. Dan Barna și echipa lui duc partidul pe aceeași cale precum M10, Forța Civică și Noua Republică.
Totuși, USR are nevoie de o identitate. Colapsul pesediștilor îi lasă fără o identitate bine definită și, mai important, fără un mesaj politic care să atragă voturi. Există vreo alternativă la identitatea „centru-dreapta modern”? Eu cred că da, există. Iar germenii unei asemenea identități există tocmai în pluralismul ideologic din interiorul partidului.
Amestecul rigid de idei din interiorul formațiunii reprezintă o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea unei identități cu adevărat revoluționare, una care să promoveze o reformă reală nu doar a sistemului politic românesc, ci și a modului în care se face politică și se definesc politicile publice.
Centrismul, ca să îl numim așa, este o abordare pragmatică cu care se pot identifica majoritatea taberelor din partid și care poate oferi României reforme atât de necesare, fără să fie limitate de constrângerile ideologice tradiționale.
Românilor nu le pasă de ideologii și nu știu să facă diferența între acestea. Ce le pasă românilor este ca statul să funcționeze mai bine și să o facă așa spre beneficiul lor, nu a baronilor și clienților lor politici.
Centrismul ar permite USR-ului să aleagă ce e mai bun și de la dreapta, cum este sprijinirea antreprenoriatului și promovarea libertății individuale, și de la stânga, precum protecția socială și programe de dezvoltare a zonelor sărace.
USR-ul are șansa de a-și construi o nouă identitate politică care chiar să-l diferențieze de restul partidelor, nu doar să devină un partid de dreapta printre multe altele. Acum rămâne de văzut dacă membrii partidului vor înțelege asta.
De ce să te limitezi la o singură ideologie îngustă când nevoile României sunt atât de diverse și necesită atât politici de dreapta cât și de stânga?