ComenteazăÎn Zalău, masca este obligatorie și în spațiile publice încă din 20 octombrie 2020, când Comitetul Județean de Urgență Sălaj a impus un pachet de restricții în vederea limitării numărului de infectări cu COVID-19. S-au închis atunci restaurantele, barurile, cafenelele și alte spații închise.
S-au interzis organizarea de evenimente în spații închise și deschise (nunți, botezuri, majorate etc.), mersul cu mașinile de ocazie și multe altele. În aceste săptămâni, n-am văzut zălăuan fără mască, pe stradă sau în spații publice închise, însă am putut vedea agenți de la poliția locală interpelând cetățeni, mai ales cerșetori și alte persoane nevoiașe, care-și fac veacul prin centru, referitor la respectarea măsurilor impuse.
În pofida acestor săptămâni de restricții, numărul infectărilor a continuat să crească într-un ritm alarmant, suprasolicitând sistemul medical local. Nici personalul medical, oricum insuficient, în Sălaj sunt aproximativ 2 medici la 1.000 de locuitori, nu a scăpat de infectări.
Conform informațiilor din spațiul public, o treime din personalul medical sălăjean ar fi fost infectat deja.
Nu știu ce alte măsuri s-au luat pentru a crește capacitatea de testare și, mai ales, tratare a spitalelor din județ, dar este destul de vizibil că măsurile restrictive și punitive nu și-au îndeplinit menirea.
Cum rămâne cu populația care nu-și permite luxul protejării?
Și, că tot s-a insistat atât de mult pe importanța măștilor în limitarea transmiterii virusului, nu am găsit în media locală din ultimele săptămâni vreo decizie de distribuire de măști gratis pentru populația care nu-și permite luxul protejării conform cu standardele recomandate. De vreo propunere, dinspre guvernanți, de plafonare a prețului măștilor, pentru a le face accesibile populației și pentru a limita specula, nici vorbă.
Așa că, în multe cazuri, degeaba au respectat cetățenii recomandarea de a purta mască “de unică folosință” în spații închise și deschise, dacă nu toți au avut suficienți bani încât să-și permită să le schimbe atât de des pe cât se recomandă. Nu e de ajuns să accepți recomandările experților și guvernanților, nu e de ajuns să vrei să te protejezi, dacă n-ai posibilitatea materială de a acoperi costurile implementării acestor măsuri de protecție, obligatorii.
Și aici nu mă refer doar la cei care trăiesc de multă vreme în sărăcie sau în imediata ei vecinătate, ci inclusiv la cei afectați de tăvălugul economico-social declanșat de actuala pandemie și amplificat de unele măsuri luate, precum și de absența unor măsuri consistente de susținere a celor care și-au văzut micile afaceri ruinate, veniturile diminuate și locurile de muncă dispărute sau suspendate.
De prețurile testelor nu mai vorbesc, se încadrează la produse de lux.
Pe 5 noiembrie, la 5.00 dimineața, Zalăul, Jiboul și Cehu Silvaniei au intrat în carantină pentru 14 zile, după ce, cu o zi înainte, în media locală au circulat informații contradictorii, pornind de la publicarea și retragerea ulterioară de pe site-ul Prefecturii sălăjene a unui proiect de decizie de carantinare.
Faptul că decizia carantinării s-a anunțat la 23.30, lăsând populației carantinate 5 ore și jumătate pentru informare și listare a declarațiilor a îngroșat, pe bună dreptate, supărarea multor cetățeni, după cum reflectă reacțiile din online.
O nouă rundă de restricții și obligativități, menite mai degrabă să arate că se face ceva, nu să contribuie realmente la rezolvarea situației. Mai mult, ministrul sănătății, aflat în vizită în Zalău, declara că ar fi trebuit impuse mai din timp carantinarea și restricțiile aferente, de parcă nu am trăi de săptămâni bune în restricții și obligativități.
Nu știu cum își imaginează luminații care ne conduc că infectările vor scădea de la sine, doar prin restricții, măsuri punitive și mustrări paternaliste. Nu știu cum își imaginează cei care ne conduc că poate trece populația prin iarnă, când încep să duduie facturile și vine scadența ratelor la bănci.
Pe diverse grupuri locale (nu doar din Sălaj), la mai multe postări care privesc situația, măsurile și diversele abuzuri ale celor care veghează la respectarea regulilor impuse, se poate lesne observa frustrarea oamenilor, dublată de furia care crește de la o zi la alta.
Asta și din cauza modului în care guvernanții comunică și găsesc de cuviință să impună măsurile, lăsând să se vadă, cât se poate de clar, că prioritatea majoră este organizarea alegerilor parlamentare la termen, îngroșarea profiturilor sectorului medical privat și protejarea profiturilor firmelor de casă, mufate la fonduri publice.
Cumva, pare că se repetă, la o scară mult mai tragică, povestea cu anticipatele de la debutul pandemiei. Prin martie, când izbucnea criza COVID-19 și la noi, Klaus Iohannis ne liniștea, că totul e sub control, îi mustra pe cei din media care speriau populația și-l numea pe Florin Cîţu premier la mișto, pentru a fi respins în Parlament, în vederea declanșării alegerilor anticipate.
Scenariul n-a funcționat, situația s-a complicat, așa că s-a renunțat la povestea cu alegerile anticipate, iar Cîțu, cu coada între picioare, și-a depus mandatul, lăsând loc unui nou mandat pentru Ludovic Orban, care a fost votat, dacă vă amintiți, de PSD și restul partidelor, excepție PNL.
Din perspectiva costului electoral, le-a mers. Guvernul e tot în picioare și PNL-ul a scos un scor bun la alegerile locale, în septembrie. Lumea a trecut cu vederea toată degringolada și cinismul din primăvară, așa că nu e de mirare că președintele și ai lui se încăpățânează să organizeze alegeri parlamentare într-o lună, deși situația e mult mai gravă decât în prima parte a anului, sistemul medical și economia fiind la un pas de colaps.
Ne așteaptă o iarnă foarte grea. Și nu numai din cauza COVID-ului, ci și a mațelor care încep să chiorăie și a frigului care bântuie anumite cămine.
Nu trebuie subestimat numărul celor care s-au trezit brusc în lipsuri și fără prea multe perspective la orizont, dintre care mulți se vor considera îndreptățiți să pretindă o felie, cât de cât, din profiturile grase făcute de speculanții de măști, teste, medicamente și altele din registrul comerțului medical. Adică, din profiturile celor care au făcut banul gros, fără jenă, dintr-o tragedie colectivă. Iar trecutul ne învață că mămăliga dă-n foc mai degrabă iarna.
foto: Patricia Marina Toma