Esența unui serviciu de sănătate satisfăcător este că bogații și săracii sunt tratați la fel, că sărăcia nu este un handicap, iar bogăția nu este avantajată.
Aneurin Bevan, ministrul sănătății în guvernul laburist britanic (1945-1950):
A fost nevoie să fie demis, altfel domnia sa nu făcea în ruptul capului un pas în spate. Să enumerăm câteva disfuncționalități.
„Tehnocrații” care aleg soluțiile clientelare
Unu la mână. A numit secretar de stat la Ministerul Sănătății o absolventă de teologie fără studii medicale. După ce ani la rând am fost suprasaturați cu mesaje despre cum va arăta raiul tehnocraților la putere, când a venit timpul acestora, ne-am trezit cu numiri cât se poate de stupefiante, angajări clientelare cât se poate de evidente și fără nicio jenă. Presa a tot bătut șaua să priceapă iapa, dar tăcerea a fost nota dominantă (cei de la Recorder fac adevărate tururi de forță dezvăluind dimensiunea clientelei de partid în sferele puterii de acum).
Să vorbești ani la rând despre virtuțile tehnocrației, despre rolul specialiștilor care trebuie să fie toți la locul lor potrivit și să ajungi să numești secretar de stat la sănătate o fostă absolventă de teologie, ei bine acesta nu-i un exercițiu util de reformă instituțională.
Departe de ce consideră Europa important
Doi la mână. În Anexa nr. 3/26 ce detaliază bugetul de la Sănătate, în preambulul legii, la Priorități strategice pe termen mediu se scrie cu limbă de rumeguș că obiectivul general îl reprezintă „un sistem de sănătate care sprijină şi oferă posibilitatea cetăţenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate şi care contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora”, o banalitate copy-paste din documente mai vechi. Mai mult, la secțiunea Obiective specifice se bate apa în piuă, ireal, vizavi de proiectele finanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Suntem în 2021, iar dacă ar fi fost conectați la proiectele Uniunii Europene, așa cum pretindeau „reformatorii” noștri de la sănătate, ar fi trebuit să se știe că există un program, „UE pentru sănătate. 2021-2027 – O viziune pentru o Uniune Europeană mai sănătoasă”, iar Uniunea Europeană încearcă să răspundă situației generate de pandemia COVID-19, una ce are un impact major asupra sistemelor medicale, personalului medical și pacienților în Europa.
Cu investiții în valoare de 9,4 miliarde de euro, „UE pentru sănătate” va furniza fonduri țărilor membre UE, organizațiilor și ONG-urilor din domeniul sănătății, iar toate solicitările de finanțare vor putea fi depuse începând cu 2021.
Mai mult, pentru țara noastră există „Programul Operațional Sănătate 2021–2027”, unul cu finanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European+ și Confinanțare Națională – Buget de Stat (CN-BS).
În acest cadru, Raportul de țară din 2019 al României, spre exemplu, identifică și câteva probleme cu care se confrună sistemul de sănătate de la noi, de la „Asistență medicală primară slab consolidată” și până la „Absența unui sistem informatic integrat de sănătate care să furnizeze suportul științific pentru elaborarea politicilor de sănătate”.
În acest context sanitar, raportul promovează trei tipuri de măsuri. Unele cu (1) impact asupra stării de sănătate, (2) altele cu privire asupra serviciilor de sănătate și, în final, măsuri transversale, între care dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate.
Dar ce să vezi? Nimic din toate acestea în Documentul-sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2021 și perspectiva 2022-2024 (este, de fapt, bugetul de la Sănătate din 2021).
Se vorbește in extenso despre Strategia națională de sănătate 2014-2020 de parcă noi am trăi în trecut. De fapt, aceste repetiții privitoare la proiecțiile financiare pentru perioada 2014-2020 indică un fapt simplu: acest preambul al bugetului Sănătății pentru anul 2021 nu este altceva decât un copy-paste din documetele bugetelor trecute, un exercițiu al indolenței, lipsei de informare și cunoașterii programelor de finațare europene. Cam la asta se rezuma reforma de la Sănătate în viziunea echipei VV.
De ce a acceptat un buget în continuare mic?
Trei la mână și foarte important. Bugetul de anul acesta de la Sănătate, al doilea an consecutiv, a scăzut, sistemul este în continuare o Cenușăreasă subfinanțată. Tot verbiajul legat de lipsa de cunoștințe ale celor care nu ar ști să citească documente simple, cum este cel al bugetului Sănătății, pălește în fața realității.
Toate aceste sincope sunt calea peste care se așterne decăderea noastră. Dezastrele de la Sănătate nu sunt întâmplătoare, ele sunt rodul muncii consecvente întru subfinanțarea sistematică a sistemului public de sănătate.
S-a tras și se trage tare la jugul ce merge în direcția privatizării, a consolidării afacerilor cu sănătatea omenilor. Pentru că toate aceste aspecte descrise mai sus sunt cât se poate de reale și pentru că la Sănătate exista un șef al orchestrei, pentru toate dezastrele din ultimele luni și pentru lipsa de adecvare și de perspectivă, cred că Vlad Voiculescu nu a fost un ministru bun.
Aurelian Giugăl este asistent universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală şi comunicare la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Are doctorat în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească și licență în Geografie.