De unde provine oare această nerăbdare de a formula predicții. Oare așa de bine sunt plătite predicțiile, încât acestea au devenit niște afaceri profitabile? Există o piață a prorocirilor care generează profituri în diferite zone de interese? Este înclinația oamenilor de a clămpăni despre viitor, numai ca să se afle în treabă, numai ca să iasă în față? Sau există o nevoie firească a oamenilor de a estima cât mai corect ce-i așteaptă, pe unii ajutându-i să-și planifice mai bine acțiunile și altora domolindu-le întrucâtva anxietățile asociate cu incertitudinile despre viitor. Cred că această ultimă nevoie este adevărată și justifică avalanșa de prognoze. Prin urmare, acest mare eveniment din Statele Unite a pus în mișcare accelerată o piață a opiniilor privind evoluțiile viitoare. Volumul uriaș de predicții nu este, până la urmă, deranjant și năucitor pentru un biet cetățean al Terrei. Problema este calitatea slabă a acestor opinii, comentarii și prognoze despre viitorul lumii în mandatul lui Trump. Pe piața românească a ideilor, cei mai mulți dintre autori, emițători și gânditori nu știu mare lucru despre America și nici nu sunt dispuși să facă eforturi substanțiale ca s-o înțeleagă. Ei par niște „profesorași” care și-au pregătit „lecțiile” pe genunchi, preluând, într-un compromis aparent rezonabil, pe nemestecate, ideile altora din Occident, aparent mai pricepuți. Din păcate, majoritatea își alege sursele din propria zonă de confort – presa mainstream, adică de stânga, care este, în general, nu doar nepricepută, dar și ideologic furioasă pe subiecte sensibile propuse de Trump. De aici, avem de-a face cu scenarii sumbre despre viitorul apropiat, vai, vai, ce rău va fi rău, pregătiți-vă! Oare cum să ne pregătim pentru a supraviețui Apocalipsei Trump? Filmele SF de la Hollywood, care ne-au tot spălat cu îndârjire pe creier cum să trăim într-o lume plină de catastrofe de orice fel, nu sunt îndeajuns de convingătoare pentru a ne pregăti pentru lumea condusă de Trump. În fond, filmele astea cu sfârșitul lumii n-au nicio valoare, reducându-se doar la interese de box-office.
Așa încât, pentru a supraviețui cu mintea limpede acestor predicții și voci, care ne amenință că va fi foarte rău, pe de o parte, și prognozelor super optimiste, potrivit cărora Trump va rezolva totul, inclusiv războaiele din Ucraina și Israel, și va aduce pacea în lume, iar câinii vor umbla cu covrigi în coadă pe ambele maluri ale Atlanticului, pe de altă parte, trebuie făcută o selecție atentă: cine sunt cei care emit aceste proiecții, cât sunt de pregătiți profesional și, foarte important, cât de atașați sunt valorilor morale? Pentru că m-am săturat de predicțiile și părerile impostorilor, propagandiștilor, idioților utili și escrocilor.
Mă mir că, în ceea ce privește apropiata alegere a președintelui României, încă n-au fost lansate proiecții și prognoze mioritice, dar mai este suficient timp, să nu anticipez! Trebuie prognozat, desigur, cum va arăta România socialistă în mandatul președintelui Ciolacu. Cum va merge economia, în speță, cum se vor mișca agricultura și lucrările de infrastructură în mandatul premierului Ilie Bolojan. O proiecție asupra pieței imobiliare din România în mandatul de președinte al lui George Simion, de ce nu? Cum se vor descurca Educația și Sănătatea în mandatul Elenei Lasconi? Dar cum vor evolua inflația și cursul leu – euro în vremea președinției independentului Mircea Geoană? Cum vor arăta Armata Română și piața editorială (inclusiv cărțile de biografii & memorii!) după patru ani de mandat deținut de Nicolae Ciucă? Câți români vor mai fi în țară în 2029 după ce unul dintre aceste nume își va încheia mandatul? Dar câți români se vor întoarce din străinătate?
Va fi bine sau va fi rău în România? Avem nevoie de predicții, pentru că ne-am obișnuit ca faptele să nu mai conteze în activitatea politicienilor noștri. Vorbe, vorbe, vorbe pentru viitorul luminos al României. Hai la prognoze, bagă niște predicții românești!