ComenteazăPe finalul lui 2015 și începutul lui 2016, după accidentul de la Colectiv și pe fondul emoționantului strigăt „corupția ucide!”, societatea civilă, la îndemnul politicianului Monica Macovei, a insistat pentru modificarea modului în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale.
Așa s-a ajuns la decontarea campaniilor electorale din bani publici, pentru partidele și candidații care trec pragul electoral, în limita unui număr de salarii minime pe economie pentru fiecare. Subvenționarea partidelor politice reprezentate în Parlament sau care au reușit să obțină minimum 50 de consilieri județeni la nivel național a rămas aceeași, suma dedicată subvenției totale putând ajunge la maximum 0,04% din veniturile bugetului de stat.
Doar USR s-a opus la mărirea sumei
În 2017, Mircea Drăghici, la vremea aia deputat PSD și trezorier al partidului, a introdus un amendament la lege prin care se fixa și un plafon minim al subvenției: 0,02% din veniturile bugetului.
Amendamentul a fost modificat ulterior și limita inferioară a coborât la 0,01%, limita superioară rămânând la 0,04%. Doar că s-a schimbat suma la care se raportează aceste procente. În loc să fie vorba despre veniturile bugetului de stat, este vorba despre Produsul Intern Brut al României. Amendamentul a fost votat așa de către toate partidele aflate atunci în Parlament, cu excepția USR.
Din acel moment, partidele s-au trezit cu niște subvenții pe care nici măcar nu reușesc să le cheltuiască legal. Dacă în 2015 subvențiile pentru partide totalizau 6.761.468 de lei, în 2016 ajungeau la 14.500.989 de lei, iar în 2017, la 30.033.919 de lei, în 2018 subvențiile au explodat, ajungând la 170.341.475 de lei. În 2019 partidele au primit de la stat 252.619.201 de lei, în 2020 – 252.576.934 de lei și în 2021 li s-au alocat, într-un final, în urma rectificării bugetare, 265.000.000 de lei. Pentru 2022, bugetul prevede subvenții de 235.000.000 de lei, dar acestea, cel mai probabil, vor crește la rectificarea bugetară din toamnă, cum s-a întâmplat în fiecare an.
Banii cei mai mulți intră la televiziuni
În ultimele 12 luni, Europa Liberă a monitorizat frecvent modul în care cheltuie partidele subvențiile primite de la stat, concentrându-se pe banii plătiți de către partide pentru promovare. Ultima anchetă pe această temă a lui Cristian Andrei dezvăluie că până la finalul lunii noiembrie 2021, PNL și PSD au plătit pentru „presă și propagandă” 51.435.892 de lei, adică peste 10 milioane de euro. USR a plătit, în aceeași perioadă, de 47,75 de ori mai puțin, adică 1.077.030 de lei, pentru aceleași scopuri.
Conform datelor Autorității Electorale Permanente, până în septembrie 2021, și PMP cheltuise pentru presă și propagandă 316.684 de lei, PRO România cheltuise în același scop 1.095 de lei, iar AUR, zero lei.
Doar o mică parte din acești bani se duc în plăți către Facebook, pentru sponsorizarea unor postări ale partidelor sau liderilor acestora (de exemplu, PNL plătește pentru reclamele de pe Facebook aproximativ 1,63%).
Restul banilor se duc direct în conturile unor televiziuni, site-uri sau în cele ale firmelor unor ziariști pe care partidele îi consideră formatori de opinie ori influenceri ori ce i-or mai considera ele.
Problema este că partidele, toate, au avut reclame transparent asumate doar pe Facebook (USR amintește și de unele reclame plătite în diverse publicații din presa locală). În rest, pe televiziuni și pe site-uri nu au apărut materiale marcate ca publicitate și nici machete sau spoturi publicitare purtând siglele partidelor.
Publicitate mascată înseamnă manipulare
Aceasta nu înseamnă decât că partidele plătesc pentru alte servicii decât cele publicitare asumate. Plătesc pentru a beneficia de bunăvoința ziariștilor și a instituțiilor de presă, plătesc pentru a fi favorizați în emisiuni și pentru a nu fi criticați, ba chiar pentru ca eventualele critici să fie îndreptate numai împotriva adversarilor politici.
Acest lucru înseamnă manipulare a informației, dezinformare, pervertirea principalului rol al mass-media, acela de a informa corect.
În loc să-și facă meseria și să prezinte publicului informații, ziariștii și instituțiile media plătiți de către partide din banii strânși de la contribuabili ajung să renunțe să caute adevărul, îl ascund sau, și mai grav, îl neagă în interesul politicienilor care au plătit.
PSD refuză să furnizeze presei informații despre destinatarii banilor pentru presă și propagandă, PNL a oferit destinatarii sumelor cheltuite până în noiembrie 2021.
Se poate observa cu ușurință că, de fapt, fostul președinte al partidului, Ludovic Orban, a direcționat sume importante de bani către persoane și instituții din media care au acționat extrem de critic la adresa lui Florin Cîțu.
Practic, banii dați de către contribuabili PNL-ului au fost folosiți de către Ludovic Orban în interesul său, în lupta internă din partid.
Ca o paranteză, autorul amendamentului care a adus partidelor un sfert de miliard de lei anual, Mircea Drăghici, a fost între timp condamnat la 5 ani de închisoare tot pentru că ar fi folosit banii din subvenția acordată partidului (PSD) în interes propriu, achiziționându-și o casă și un automobil.
Este un caz foarte clar în care victima, în cazul acesta contribuabilul român, furnizează bani pentru achiziționarea armei crimei.
Românii plătesc, iată, zeci și zeci de milioane de euro anual pentru a fi mințiți, manipulați, dezinformați, pentru a li se ascunde realitatea.
Ce fac AEP și CNA?
Totul sub ochii îngăduitori ai Autorității Electorale Permanente (AEP), care nu face niciun efort, cât de mic, pentru a pune lucrurile la punct. Sau al CNA, care are o lege, cea a audiovizualului, care interzice expres intervenția în conținutul editorial. Banii partidelor chiar asta fac.
Astfel, ne-am trezit că, deși legislația românească permite campanii electorale doar timp de 30 de zile înainte de câte o rundă de alegeri, suntem, de fapt, într-o perpetuă campanie electorală, plătită din bani publici.
Șeful AEP, Mitulețu Buică, a fost numit de Dragnea
Măcar AEP ar putea impune partidelor să declare, ca și în campania electorală, care sunt materialele de propagandă, unde, când și de câte ori au fost distribuite/difuzate.
Dar n-o face, pentru că și șeful AEP este numit tot de partide și de politicieni (actualul președinte AEP, Constantin Mitulețu Buică, a fost numit de Liviu Dragnea și votat de Parlament în 2019, înainte de europarlamentare. Culmea, intenția inițială a lui Liviu Dragnea a fost de a-l pune la președinția AEP chiar pe Mircea Drăghici, actualul deținut pentru delapidarea subvenției primite de partid).
Partidele păstrează „economiile” pentru 2024
Instituțiile bugetare care la finalul anului nu consumă toți banii alocați sunt obligate să restituie sumele necheltuite la bugetul de stat. Pentru că și-au făcut singure legea, partidele nu au această obligație.
Astfel, la finalul anului, sumele din subvenție necheltuite rămân în conturile partidelor. AUR are în conturi, în acest moment, aproape toți banii primiți ca subvenții în 2021, decembrie 2020 și ianuarie 2022, minus comisioanele bancare. PSD a cheltuit, în medie, în 2021, aproximativ 7,5 milioane de lei lunar, dintr-o subvenție de aproape 15 milioane de lei lunar. La final de an, în conturile partidului ar rămâne cam 80-90 de milioane de lei.
La PNL, suma necheltuită este de aproximativ 6 milioane de lei lunar, deci economisește într-un an cam 70 de milioane de lei. Sunt sume care se strâng, an de an, și care vor fi folosite în 2024, dezechilibrând grav campaniile electorale ale acelui an.
Numai sumele din subvenții necheltuite de PSD și PNL până în 2024 inclusiv, aferente mandatului 2020-2024, vor totaliza peste 600 de milioane de lei, adică 120 de milioane de euro.
Un spital costă 30 de milioane de euro
Spitalul construit de Asociația Dăruiește Viață costă 30 de milioane de euro. Extinderea Spitalului Județean Argeș va costa 18 milioane de euro.
Numai banii cheltuiți de principalele două partide din România timp de 4 ani pentru a-și minți și manipula alegătorii ar asigura suma necesară acestor două construcții. Ar fi, cu siguranță, bani mult mai bine folosiți.
Banii necheltuiți și puși la saltea de partide timp de 4 ani ar fi suficienți pentru construirea și dotarea a doua spitale județene, iar exemplele pot continua la infinit, făcând și comparații din educație, dacă doriți, nu doar din sănătate.
Nu evaluăm acum costurile financiare ale democrației. Nu. Căci cheltuielile acestea și subvențiile date partidelor nu au legătură cu democrația. Dimpotrivă. Acești bani generează corupție și distorsionarea democrației prin aservirea mediei, promovarea informațiilor false, ascunderea adevărului, manipularea alegătorilor și așa mai departe.
Dacă angajamente false despre eliminarea pensiilor speciale am tot auzit, măcar nu ne-a promis vreun politician eliminarea subvențiilor exagerate ale partidelor politice. Este singura chestie cinstită din toată această poveste a subvențiilor pentru partidele politice.