Ziua când va veni sfârșitul presei

Agentul care se ocupă de caz spune că nu a cerut identitatea sursei, ci doar modalitatea prin care informațiile au ajuns la jurnaliști. DAR dacă informațiile au ajuns printr-o persoană, atunci jurnaliștii vor fi obligați să îi spună polițistului cine e persoana care le-a furnizat, promițându-i că sursa va fi „martor protejat”. Poate jurnalistul, în cazul ăsta, să își dezvăluie sursa?

***

O jurnalistă de 30 și puțin de ani dezvăluie că soția unui ambasador din țara ei este agent acoperit. Ancheta pe care o publică îi aduce celebritatea la care visa și, bonus, un proces în care polițiștii, procurorii și judecătorii îi cer să își dezvăluie sursa, invocând siguranța națională. Între timp, agentul deconspirat după publicarea anchetei este ucis.

Jurnalista refuză însă vehement să își dezvăluie sursa, atât de vehement încât, practic, nu dă nicio declarație în fața nimănui. Spune că nu își dezvăluie sursa și punct, așa că procesul se derulează rapid: jurnalista este condamnată la 20 de ani de închisoare pentru că atentează la securitatea statului.

Intră în pușcărie și, la scurt timp, este agresată sexual și bătută de colegele de penitenciar, apoi, în final, părăsită de soțul care consideră că încăpățânarea ei este un moft și că, astfel, își neglijează familia și își face copilul de 6 ani să sufere, lipsindu-l de prezența maternă.

Recomandări

PSD-PNL-UDMR au decis datele alegerilor prezidențiale 2025 – Surse

Nimeni nu știe cine e sursa de la care jurnalista a pornit ancheta, nici editorul, nici patronul publicației de mâna a doua, care cunoaște un succes fulminant datorită materialului ei, nici prietenii, părinții sau soțul ei. Dar, treptat, toți o părăsesc considerând absurdă înverșunarea cu care ea își proteja sursa în timp ce toată lumea ei se prăbușea. Ba chiar unii apropiați consideră că și-a pierdut mințile și o roagă să primească vizita unui psiholog. Așa că șeful o concediază, dar rămâne cu succesul ei, soțul divorțează și rămâne cu copilul lor, prietenii și rudele o abandonează, dar rămân cu povestea ei.

Singurii care îi rămân alături și care nu îi pun întrebări sunt doi colegi din redacție care, inițial, încearcă să o convingă să dezvăluie sursa, spunându-i că are un motiv întemeiat să o facă și că, în astfel de situații, jurnaliștii au dreptul să își dezvăluie sursele și sunt absolviți de orice oprobriu.

Jurnalista tranșează rapid dialogul cu cei doi, iar aceștia o urmează repede în decizia ei și încep să sape împreună cu un avocat în legi, hârtii, arhive, jurisprudențe și absolut tot ce se mai putea doar ca să își elibereze colega, să demonstreze că a procedat corect și că nu e obligată să își dezvăluie sursa pentru nimic în lume.

Recomandări

Ordonanța „trenuleț”: Angajările la stat suspendate, pensiile și salariile bugetarilor înghețate în 2025. Ce măsuri ia Guvernul

Când nici măcar ea nu mai spera, după 9 luni de pușcărie, un judecător o eliberează. Jurnalista pierduse totul în închisoare, dar păstrase cu obstinație secretul pe care sursa i-l încredințase.

Sigur, poate că vă întrebați cine i-a fost sursă și cum s-a aflat, până la urmă.

Sursa jurnalistei a fost chiar fiica femeii deconspirate și ulterior ucise, o copilă de 6 ani, prietenă bună cu fiul jurnalistei. Într-o zi, în timp ce îi ducea pe amândoi la școală, copila a întrebat-o:

Hey, Rachel, can you keep a secret?

***

Primul caz e real, e din Constanța, octombrie 2019.

Al doilea caz e scenariul filmului ”Nothing but the truth”, din 2008. Despre care mi-aș dori să rămână exact ce e, un scenariu de film. Și, dacă ar și fi să fie real vreodată, în România, mi-aș dori ca el, scenariul, să fie urmat întocmai de cei care ar ajunge  în situația asta.

Pentru că sfârșitul presei nu vine când se închide o redacție, când televiziunile sunt acaparate de moguli sau când jurnaliștii cu experiență migrează în politică sau PR. Sună cinic, dar sfârșitul presei nu e nici măcar atunci când jurnaliștii de investigație sunt uciși sau mor prematur de infarct și AVC, zdrobiți de anxietăți și depresii.

Recomandări

Vladimir Putin va sfârși ca Bashar al-Assad în 2025, anunță Maximilian Andronnikov, aka Cezar, liderul Legiunii „Libertatea Rusiei”

Sfârșitul presei va fi atunci când sursele nu vor mai avea încredere în jurnaliști. Jurnalistul are nu datoria, ci obligația să își apere sursele cu orice preț, inclusiv cu cel al libertății.

Dincolo de orice articol de lege invocat de polițiști, procurori sau judecători, jurnalistul e obligat să nu își divulge sursele. Niciodată, nimănui. Atât de simplu.

Imaginea reprezentativă este din filmul ”Nothing but the truth”, din 2008

Urmărește-ne pe Google News