Ziua Pământului. Cine finanțează protecția mediului din România

Invazia Rusiei în Ucraina a adus din nou în atenția publicului larg dependența de gaz și petrol. Indiferent că vin din Rusia sau nu, combustibilii fosili stau la baza crizei climatice care afectează întreaga planetă. Dependența de energie – un subiect mai fierbinte ca oricând – m-a făcut să-mi aduc aminte de o curiozitate mai veche despre finanțarea proiectelor de mediu, care arată nebănuite, sau măcar nediscutate, ramificații ale dependenței de petrol.

„Follow the money” este îndemnul clasic pentru oricine vrea să descopere sursa unei probleme. Dacă problema este mediul din România, atunci sursele de finanțare ale proiectelor de mediu ar fi indiciile cele mai bune pentru a vedea cine are interesul de a salva mediului și ce înseamnă această salvare pentru noi toți.

Greenwashing – interese ascunse în proiecte de mediu 

Se discută de multă vreme despre greenwashing și despre interesele celor care finanțează proiecte de mediu. Proiectele de reducere a risipei alimentare susținute de giganți din industria alimentară, plantările de copaci sunt finanțate de companii din petrol și gaze, iar ecologizările sunt făcute pe banii retailerilor care fac bani din vânzarea produselor ale căror ambalaje ajung să polueze apele. 

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

Cu o jumătate de inimă ne bucurăm că face cineva ceva, cu cealaltă încercăm să nu ne gândim la interesul ascuns.

Am încercat să trec dincolo de percepția că protecția mediului a fost acaparată de companii și am vrut să văd de unde vin banii pentru proiecte de mediu pentru a-mi face o idee mai bună despre susținerea salvării mediului. E totul un mare greenwash sau sunt interese legitime în spate?

ONG-urile din România care se ocupă cu protecția mediului 

M-am uitat la organizațiile neguvernamentale de protecție a mediului care au câștigat premiile 1, 2 și 3 în cadrul Galei Societății Civile (una dintre cele mai longevive și relevante competiții), secțiunea Protecția mediului, în ultimii 5 ani, începând cu anul 2016. Eliminând dublurile (unele ONG-uri au câștigat de mai multe ori), a reieșit o listă de 10 ONG-uri. 

Apoi am verificat în rapoartele de activitate din 2020 sau 2019 (dacă raportul pe 2020 nu era încă realizat), pentru fiecare ONG, care sunt primii trei finanțatori. 

Dacă ONG-ul nu avea rapoarte de activitate, am mers direct la pagina online dedicată sponsorilor/finanțatorilor și am extras primii trei sponsori de acolo, iar dacă raportarea (în raport de activitate sau direct pe site) se făcea defalcat pe proiecte, am extras primul sponsor/finanțator de la primele trei proiecte.

Recomandări

Cei 50 de consilieri din cele 8 partide care fac parte din noul Consiliu General al Municipiului București | VIDEO

Petrolul, principalul finanțator

Cel mai prezent finanțator în această listă este OMV, o companie petrolieră cu sediul central în Viena, Austria, care face parte din tagma celor mai blamate pentru schimbările climatice din cauza cărora suferă milioane de oameni din toată lumea. Compania a ajutat mai multe organizații să deruleze proiecte câștigătoare la Gala Societății Civile, competiție care are ca partener principal tot o companie petrolieră, Rompetrol. 

În ceea ce privește cuantumul finanțărilor, sumele primite de la trusturi private sau de la Uniunea Europeană devansează sumele investite de companiile private de departe. 

Recomandări

Vladimir Putin a condus antrenamentul forțelor nucleare ruse, în timpul căruia a fost testată „o lovitură nucleară masivă” | VIDEO

În lista de față se regăsesc două organizații care primesc bani din trusturi private – Conservation Carpathia și Adept Transilvania.

Banii de la Uniunea Europeană sunt foarte mulți – de ordinul milioanelor de euro -, dar nu multe organizații de mediu au capacitatea de a-i absorbi. Coincidența face ca tot cele două organizații care primesc bani din fonduri private să fie și singurele care au bani europeni. 

Adept Transilvania și Carpathia sunt organizațiile care derulează proiecte pe bani europeni în scopuri de conservare a naturii, promovare a patrimoniului natural și construit sau turism agro-ecologic. În aceeași categorie de fonduri din partea instituțiilor europene, Parcul Văcărești este singura organizație, dintre cele analizate, care a primit granturi SEE, adică bani de la Norvegia, care are obiceiul de a finanța proiecte de mediu în țările sărace din UE din banii din petrol care îi prisosesc. 

Tot la capitolul bani „publici” se încadrează și Ecopolis cu finanțarea din partea Primăriei Capitalei, singurul exemplu de instituție publică din România care a finanțat în ultimii cinci ani una din organizațiile câștigătoare la GSC. Deși e finanțare publică, banii sunt mult mai puțini decât cei din partea UE.

ONG-urile primesc bani de la companii private, în lipsă de alternative

Însă cele mai multe proiecte sunt finanțate de companii private: OMV, Kaufland, Lidl, Carrefour, Metro, Ikea, Kellogg, Banca Transilvania, Orange, P&G, Turbomecanica. Deși nu sunt cele mai importante ca sume, finanțările private sunt cel mai des întâlnite în proiectele organizațiilor de protecție a mediului. 

Existența proiectelor de protecție a mediului se datorează accesibilității fondurilor de la companiilor private. ONG-urile de mediu, care se caracterizează prin resurse limitate, aleg calea finanțărilor companiilor private chiar dacă presupun anumite compromisuri și o goană continuă de finanțări mici care se termină repede. 

Prin urmare, protecția mediului din România este dominată de interesele companiilor care pun accentul pe responsabilitatea consumatorului și deturnează accentul de la răspunderea marilor companii. 

Această dependență de companii oferă indicii cu privire la întrebările legate de rezolvarea anumitor probleme de mediu: 

• De ce sunt anumite probleme de mediu mai vizibile decât altele? 
• De ce sunt promovate anumite soluții care nu își dovedesc eficiența? 
• De ce suntem inundați cu știri despre măsuri de mediu, dar nu vedem efecte pozitive în jur? 
• Precum și alte întrebări care își au răspunsul în criteriile de finanțare a proiectelor de mediu. 

Ca să mă întorc la ramificațiile dependenței de petrol de care vorbeam la început, iată una dintre ele: o companie petrolieră, cea mai întâlnită în rândul finanțatorilor proiectelor de mediu din România. Ce înseamnă asta pentru mediul din România și pentru viitorul sustenabil la care visează toată lumea, într-un episod următor.

Urmărește-ne pe Google News