Interviu Frontex despre „imigranții ilegali” care trec prin România: „Rapoartele noastre nu includ o rută a Balcanilor de Est”

Cum poate un stat membru să determine cu exactitate pe ce rută au venit migranții solicitanți de azil în țara respectivă? – l-au întrebat reporterii PressOne pe Piotr Świtalski, purtătorul de cuvânt al Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

PressOne: Frontex nu menționează nicăieri, în nicio comunicare, o rută a „Balcanilor de Est” care să includă în vreun fel și România. Cum a fost posibilă apariția acestei rute, separat de toate evaluările făcute până acum de Frontex?
Piotr Świtalski: Am stabilit deja de ani care sunt rutele de tranzit și care sunt termenii care le descriu sau denumirile lor. Nu știu de unde vine această informație referitoare la o rută separată de ceea ce am identificat noi. 

– Ruta „Balcanilor de Est” a fost invocată de guvernul austriac, ca pretext pentru refuzul accesului României la spațiul Schengen.
– Nu comentăm discursul guvernului austriac.

– Există însă o rută a „Balcanilor de Est”?
– Noi nu facem nicio referință la această posibilitate, pentru Frontex lucrurile sunt clare: există ruta Balcanilor de Vest, ruta vest-Mediteraneană, ruta central și est-Mediteraneană. Până la urmă sunt însă doar niște denumiri.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

La acest moment terminologia Frontex nu include o rută a Balcanilor de Est. Dacă vă uitați la rapoartele noastre, toate fac referire la ruta Balcanilor de Vest. Acesta este termenul pe care noi îl folosim. 

– Frontex se folosește de mai multe mijloace pentru a aduna date. O sursă poate fi reprezentată chiar de traficanții de persoane care ajung să depună mărturii, altfel o sursă neconvențională? 
– Da. Pentru că operațiunile noastre includ și combaterea criminalității organizate transfrontaliere. De exemplu, ofițerii Frontex adună date prin interviurile pe care le fac – dacă un migrant este depistat sau dacă e adus la sol de pe o ambarcațiune, atunci e o șansă și pentru noi, și pentru ei, să stăm de vorbă, într-un mod voluntar. 

– E vorba de rapoarte bazate strict pe mărturii voluntare sau aceste date sunt coroborate cu altele, din alte surse sau monitorizări, pentru un rezultat cât mai aproape de adevăr? 
– Colegii mei adună informații din surse variate, așa cum ar face orice investigator. Ne bazăm și încercăm să adunăm cât mai multe surse posibil. Surse de încredere. Le adunăm și analizăm. Avem și informații furnizate de operațiunile noastre de monitorizare, de exemplu. Colectăm așadar cât mai multe date posibil, pentru o imagine de ansamblu cât mai clară. 

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

– Cum poate un stat membru, să zicem Austria, să determine cu exactitate pe ce rută au venit migranții solicitanți de azil în statul respectiv? 
– În astfel de cazuri intervin ofițerii noștri de debriefing. Însă autoritățile naționale din fiecare stat membru au propriii investigatori. 

Frontex intervievează sute de migranți și așa își face o imagine cât mai clară, de la cât au plătit pentru a fi aduși în Europa, la rutele pe care au fost transportați.

Frontex e locul unde adunăm informații, iar sursele primare sunt tot țările respective și ce raportează ele. Orice date sau cifre care vizează o anumită graniță provin, de cele mai multe ori, tocmai de la autoritățile naționale din țara respectivă. 

– Austria susține că o mare parte din cei 75.000 de migranți neînregistrați ajunși pe teritoriul său au venit prin România. Ce arată datele Frontex în această privință? 

Citiți interviul integral în PressOne.

Urmărește-ne pe Google News