“Eu vreau o familie ca a părinților și a bunicilor mei, care au stat zeci de ani împreună” – asta îi auzi spunând pe mulți tineri care se pregătesc pentru viața de familie. Este o aspirație care intră însă în conflict direct cu statisticile moderne, cu observațiile de zi cu zi, care arată că divorțurile sunt la cea mai înaltă cotă din istorie.
Dacă în trecut, cele mai multe căsătorii rezistau toată viața, în vremurile noastre, diferențele între aspirațiile de la începutul relației sau căsătoriei și cele apărute pe parcurs pot fi uriașe. Au loc divorțuri între oameni care nu credeau că se vor separa vreodată!
Totul este pus pe seama lipsei de moralitate din ziua de azi, iar trecutul este perceput ca un ideal în care familia era familie, iar divorțul nu era posibil.
Familia tradițională și “bubele” ei
Termenul de “familie tradițională”, care în zilele noastre a ajuns să dezbine societatea și partidele care o conduc, e folosit tot mai des pentru a desemna uniunea dintre un bărbat și o femeie, însă noțiunea are mai multe caracteristici care, în vremurile noastre, și-au pierdut din valabilitate.
În trecut, din timpuri străvechi până în vremea comunismului, familia tradițională nu se baza pe iubire romantică sau pe atracție – cele care duc azi la formarea cuplurilor -, ci pe nevoi, pe beneficii sau pe constrângeri sociale. Altfel spus, exista o presiune a societății: dacă nu erai măritată/însurat, nu existai, iar oamenii precepeau căsătoria și familia tradițională ca pe niște obligații.
O altă caracteristică a familiei tradiționale, în trecut, era aceea că, odată semnate actele, era deosebit de greu, uneori chiar imposibil să divorțezi. Atunci, societatea ostraciza atât persoanele necăsătorite, cât și pe cele divorțate. Pe lângă faptul că erai arătat cu degetul, instituția divorțului era atât de greu accesibilă, încât descuraja pe oricine s-ar fi gândit la separarea de partenerul de viață. Altfel spus, în trecut, dacă te căsătoreai, mariajul dura toată viața.
Cu toate acestea, iubirea, moralitatea sau respectul nu erau la cote mai mari decât astăzi. Lucrurile care împingeau oamenii să se cunune – nevoile, vulnerabilitățile, presiunea socială și inaccesibilitatea instituțională a divorțului – erau și cele care țineau oamenii “legați” unii de alții.
Din punct de vedere psihologic, cu cât ești mai vulnerabil, cu atât scade capacitatea de a supraviețui de unul singur, iar nevoia de a forma o familie tradițională era imperioasă. În trecut, oamenii singuri nu valorau nimic în ochii societății. Căsătoria era o validare a valorii proprii, de aceea, acțiunea de a semna actele de cununie era mai importantă decât alegerea partenerului sau compatibilitatea cu el.
Lupta pentru putere dintre bărbați și femei
Un alt motiv pentru care familia tradițională dura, în trecut, toată viața era acela că nu exista luptă pentru putere între bărbați și femei. Bărbatul era liderul suprem și recunoscut al familiei. El era cel care câștiga (mai mulți) bani și făcea regulile casei. Femeile își conștientizau statutul de partener de rangul doi în căsătorie. De aici și expresia “rabdă inimă și taci” – care a dat și titlul unei melodii -, pe care o repetau în gând unele femei atunci când erau lovite, abuzate sau ignorate.
Violența domestică era o practică des întâlnită în trecut și nu reprezenta motiv de despărțire nici pentru bărbat, nici pentru femeie, nici pentru societate. Rolul femeii era de a crește copii, de a spăla și de a găti, iar emanciparea era doar un cuvânt din dicționar. Astăzi, această durabilitate a căsătoriilor din trecut, când a dat naștere termenului de “familie tradițională”, este privită ca un ideal de tinerii care nu cunosc pe ce se baza uneori aparentul succes.
Familia modernă, influențată de emanciparea femeii
Spre deosebire de familia tradițională, familia modernă nu mai ține toată viața, nu are o predictibilitate a parcursului, nu mai este alcătuită exclusiv dintr-un bărbat și o femeie, iar bărbatul nu mai este, din oficiu, conducătorul familiei. Divorțurile și despărțirile sunt astăzi la cea mai ridicată rată din istorie, în societățile dezvoltate. Iar cuplurile homosexuale întâmpină aceleași probleme precum cele heterosexuale.
Independența financiară, schimbarea percepției sociale față de căsătorie, evoluția femeii și înlesnirea obținerii divorțului au generat scăderea durabilității familiei moderne și creșterea mobilității în trecerea de la un partener la altul. Azi, cu cât ești mai independent financiar, cu atât se reduce nevoia de a te baza pe altcineva pentru a supraviețui.
Pe vremea comunismului, familiei îi era oferită o singură locuință, indiferent de numărul de membri. Cuplul rezista, familia dura, tocmai pentru că nu existau alternative; dacă divorțai, nu puteai decât săte întorci acasă la mama, nu aveai unde să mergi în altă parte! Astăzi însă, partenerii au posibilitatea să dețină fiecare o locuință proprie, iar asta se traduce prin libertatea de se retrage dintr-o relație sau dintr-o căsătorie care nu este pe placul lor.
“În trecut, oamenii nefericiți în căsătorie nu aveau nici unde să se retragă, nici mijloace să supraviețuiască, iar societatea îi înfiera, lucruri care azi nu mai sunt valabile decât la sate. De aceea, cele mai multe divorțuri au loc în marile aglomerări urbane. Tot astăzi, posibilitățile de a găsi noi parteneri sunt mult mai mari datorită internetului și rețelelor sociale, fapt care a dus la diminuarea fricii de singurătate. În trecut lipsea accesul facil la alți posibili parteneri”, explică psihologul Libertatea, Cezar Laurențiu Cioc.
Familia modernă se lovește astăzi și de o luptă oarbă pentru putere între bărbați și femei. Dacă în trecut, bărbatul domina familia prin simpla titulatură, astăzi, femeile, pentru prima oară în istorie, sunt pe picior de egalitate cu bărbații din punct de vedere economic, social, cultural și profesional.
Tendința socială este aceea ca femeile să treacă la conducerea lumii. Din punct de vedere psihologic, bărbații se împacă foarte greu cu această stare de fapt. Ei știu de mii de ani că ei sunt cei care trebuie să conducă, au această informație scrisă în ADN-ul lor. Astăzi însă, se văd conduși de femei, care încep, în mod meritat, să câștige financiar mai mult decât ei, să aibă succes social mai mare și să evolueze cultural mai rapid. Bărbații nu știu cum să se raporteze la această nouă ordine socială, pentru că nu au mai experimentat-o până acum.
În zilele noastre, nu mai sunt tolerate de societate agresivitatea și violențele domestice, adică fix acele instrumente care erau folosite de bărbații fără argumente sau abilități de a conduce pentru a se ridica deasupra femeilor care le amenințau superioritatea. Astăzi, bărbații se simt castrați, demasculinizați și inferiorizați de femeile care îi depășesc pe multe paliere.
De cealaltă parte, femeile cu un mare succes social, profesional și financiar adoptă o atitudine masculină și dominatoare, ca rezultat al evoluției lor. Este epoca unui feminism radical, care transformă femeia în bărbat și predispune la o luptă oarbă între cele două sexe.
Astăzi, “ori ai familie, ori ai dreptate”. Multe familii se destramă pentru că nu există un partener mai flexibil atitudinal, care să cedeze într-o luptă a argumentelor. Și, de multe ori, câștigarea unei dispute personale cântărește mai mult decât stabilitatea familiei moderne.
Această libertate socială, culturală și financiară din vremurile noastre a scos la iveala un adevăr psihologic lesne observabil: dacă oamenii au libertate, nu au vulnerabilități, iar dacă presiunile sociale lipsesc, monogamia nu le vine natural.
Regulile jocului s-au schimbat
Niciodată în istorie nu a fost mai ușor să divorțezi decât în zilele noastre. În cele mai simple cazuri, câteva semnături date în fața notarului și o taxă plătită pot desface o căsătorie și, prin urmare, o familie modernă.
În trecut, o asemenea ușurință în desfacerea actelor de căsătorie era de domeniul imposibilului. Oamenii trebuiau să meargă luni sau chiar ani prin tribunale și să își justifice alegerea divorțului, fapt care descuraja încă de la început demersul.
Accesul rapid și ușor la instituția divorțului pare, în mod cinic și ironic, că facilitează despărțirile. Din punct de vedere psihologic, oamenii preferă calea minimei rezistențe și a soluției comode, în dauna alegerilor elaborate, care presupun un efort major de gândire.
În concluzie, trebuie spus că familiile și căsătoriile moderne nu vor fi niciodată la fel ca familiile tradiționale de pe vremea părinților și bunicilor noștri, pentru că regulile jocului s-au schimbat. Unii tineri visează la o familie ca pe vremea bunicilor fără să ia în considerare sacrificiile, aspectele negative specifice acelui tip de familie ori faptul că societatea și-a schimbat regulile. Este mult mai ușor, din punct de vedere psihologic, să trăiești și să privești cu admirație în trecut. Trecutul este glorificat și proslăvit tocmai pentru că nu ne este cunoscut cu adevărat.