Psihologul, despre cum ne influențează exercițiul fizic starea de spirit: „Copiii și adulții care fac sport sunt mai fericiți”

Medicii ne tot repetă, în speranța că vom pricepe, cât de important este sportul pentru sănătatea noastră. Ce nu auzim prea des este că mișcarea, practicată regulat, ne ajută să ne păstrăm și sănătatea psihică, nu doar pe cea fizică. Fie că este vorba despre alergare în parc, plimbare cu bicicleta, fitness la sală, clase de aerobic, pilates, zumba, cycling, TRX crossfit sau vreo ramură sportivă precum tenisul, fotbalul, înotul sau baschetul, toate sunt menite să te schimbe dintr-un om sedentar, într-unul activ, sănătos și… mai fericit!

Sportul ne face fericiți, prelungește tinerețea, crește stima de sine

Poate sună ciudat, dar atât la copii, cât și la adulții activi sportul este precum un drog cu efecte pozitive atât fizic, cât și la nivelul chimiei creierului. Din punct de vedere fizic, sportul modelează și tonifică musculatura netedă și striată, menține indicii fiziologici și funcționali în parametrii optimi și îmbunătațește considerabil aspectul. Cu alte cuvinte, cei care au o viață sportivă își prelungesc tinerețea și funcționalitatea, au o respirație mai proaspătă, o piele mai întinsă, un look mai tineresc, o circulație sangvină mai bună. Toate acestea, adunate, duc la creșterea stimei de sine. Este acel sentiment că te simți bine în pielea ta, iar asta se observă imediat de către cei din jurul tău. Astfel, sportul îți afectează și viața socială, pentru că altfel interacționezi cu oamenii dacă tu ca om ești mulțumit de fizicul tău.

Recomandări

În Gaza, eliminarea lui Sinwar nu aduce decât mai multă moarte

Endorfinele reduc nivelul stresului și ne fac euforici

Din punct de vedere psihologic, sportul este un instrument de dezvoltare personală. Sportul disciplinează, educă voința și este un mod eficient de a ieși din zona de confort care ține pe loc evoluția ta ca om. Cu alte cuvinte, cei care fac sport nu se lasa pe la voia întâmplării și nici nu trăiesc după cum bate vântul. Sportivii aleg să își controleze modul în care arată și felul cum se simt. La persoanele sedentare, aceste lucruri sunt dictate de providență, de întâmplare și de conjuncturile de moment.

Sportul are și o puternică înfluență neuro-biochimică, adică asupra chimiei creierului. Cu toții am auzit de endorfine; endorfinele sunt substanțe de tip hormonal produse de creier, care intră în categoria neuromediatorilor, alături de dopamină, serotonină, feniletilamină, noradrenalina și norepinefrină. Popular, endorfinele se mai numesc și moleculele fericirii, pentru că au o compoziție similară cu a substanțelor opioide, adică extrase din opiu, cum este si heroina. Da, ați citit bine, sportul duce la creșterea în organism a nivelului unor substanțe generatoare de euforie, de reducere a nivelului de stres și chiar de calmare a durerii. De aceea se spune că sportivii sunt, în general, mai fericiți decât sedentarii.

Recomandări

Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

Crește și libidoul, după ce facem sport!

După un antrenament bun, dispar stresul acumulat la muncă, stările de inhibiție socială, plafonările și lipsa de inițiativă. După ce faci sport, e ca și cum ai da un restart întregului organism și ai avea parte de un nou început.

Un alt efect foarte important al activității sportive este creșterea libidoului; crește pofta de viață, de iubire, de sexulaitate, de romantism chiar, toate pe fondul mulțumirii de sine. Activitatea sportivă predispune la sex, iar oboseala acumulată în urma unui antrenament nu diminuează nicidecum instinctul sexual, așa cum s-ar putea crede. Cu alte cuvinte, cu cât faci mai mult sport, cu atât ai vrea și ai putea să faci mai mult sex, pentru că organismul intră într-un maxim funcțional hormonal.

Cum ne motivăm să ne apucăm de sport?

Cele mai multe dintre persoanele care sunt de fel sedentare tind să se gândească la sport abia atunci când bătrânețea începe să se vadă pe corpul lor – deși, poate, sunt încă sunt tinere ca vârstă. Când silueta e alterată de prea multe kilograme în plus, când pielea nu mai are elasticitate, când ochii frumoși de altădată au acum cearcăne, când depresia și inactivitatea bat la ușă, oamenii iau în considerare mersul la sală sau alt tip de sport de întreținere. Chiar și în această fază nu este târziu. Sportul are darul de a reversibiliza aceste efecte ale sedentarismului.

Recomandări

Bogdan Suceavă, romancierul român care predă matematică la universitate în California: „Vreme de 22 de ani am venit și vin cu drag la muncă” | Interviu

Dacă depășești disconfortul generat inițial de practicarea sportului, vei cunoaște un alt mod de a-ți trăi viața, bazat pe sănătate, funcționalitate, atractivitate și încredere în tine. Cel mai greu este începutul. Oamenii motivează că nu au timp de sport tocmai pentru că în subconștient le e teamă de ceea ce încă nu cunosc. Simt că nu s-ar descurca sau nu ar fi locul lor la sala de sport și găsesc în lipsa de timp o scuză acceptabilă și o justificare pentru a nu începe nimic. În plus, persoanele sedentare se simt stânjenite la sală când dau cu ochii de sportivii cu corpuri lucrate, iar asta le poate determina să bată în retragere și să renunțe la mișcare după două-trei antrenamente.

“Cel mai bun sfat este să începi activitatea chiar dacă simți că o faci neîndemânatic sau fără eficiență. Totul e să începi și să nu te descurajezi. Odată cu trecerea timpului, vei căpăta experiență și te vei simți ca peștele în apă. Henry Ford avea o vorbă: «Dacă tu crezi că poți sau că nu poți, ai dreptate în ambele cazuri»”, a încheiat psihologul Cezar Laurențiu Cioc.

Ce mai mare greșeală a părinților: scutirea copiilor de orele de sport

Una dintre cele mai mari greșeli ale părinților este să își învoiască în mod constant copiii de la orele de sport. Motivul, în cele mai multe cazuri, nu este reprezentat de vreo afecțiune medicală reală, ci de menținerea celor mici într-o zonă de confort de tip sedentar, care se transmite din generație în generație. Este unul dintre cauzele creșterii obezității la copii în România.

“Dincolo de afectarea fizică a copiilor prin retragerea de la orele de sport, e de luat în considerare și faptul că atât la școală, cât și acasă ori în grupul de prieteni, sportul are rol de liant, de socializare.  Făcând sport împreună, cei mici își fac prieteni, învață să comunice, să lucreze în echipă, să-și găsească locul într-o comunitate bine definită”, explică psihologul Libertatea, Cezar Laurențiu Cioc.

Psihologul Cezar Laurențiu Cioc este specialistul Libertatea

Citește și: Proiect unic în România și Europa de Est la liceu: Ferma Copiilor sau povestea ”de la furcă în farfurie”

Urmărește-ne pe Google News