Un nou șoc după creșterile de prețuri ale energiei electrice. Se anunță scumpiri teribile ale gazelor de la iarnă, cu estimări „optimiste” care nu coboară sub 20% și unele pesimiste care depășesc 80% creștere de preț. Ce-i de făcut într-o astfel de situație?
Opțiunile sunt destul de puține și oricum scumpe. Alternativele clasice – încălzirea pe lemne sau cu peleți – costă la rândul lor mult iar eventualele mici diferențe nu reușesc să justifice investiția inițială. Există doar două opțiuni care exclud varianta de a suferi de frig și ambele costă bani mulți: fie plătim facturile mărite, în speranța că poate în viitor prețurile vor scădea iar, fie investim în reducerea facturii, cu un ochi pe calculele de amortizare. (Atenție, perioadele de amortizare de mai jos sunt strict orientative și nu se adună, dar nici nu se suprapun perfect, astfel că durata crește ușor la fiecare investiție suplimentară făcută). Iată câteva lucruri pe care le poți face:
Izolarea locuinței
Aceasta este probabil soluția cea mai frecvent recomandată dar adesea și cea mai ușor trecută cu vederea. Diferențele dintre o casă neizolată și una foarte eficientă energetic pot fi chiar și de 10 la 1 din punctul de vedere al consumului, însă, ce-i drept, de la un punct încolo investiția devine tot mai greu dacă nu chiar imposibil de amortizat. Totuși, sunt posibile economii substanțiale chiar și prin îmbunătățirea graduală a izolației – încă un strat de material izolant pe pereți sau în pod poate aduce economii de ordinul a 20-30% sau chiar mai mult și o amortizare a investiției în mai puțin de 5 ani.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8b9d13ea212ec37b5a6d26ff32f09b19.jpg)
Încălzirea în pardoseală
Pe lângă confortul pe care îl furnizează, încălzirea în pardoseală vine și cu consumuri mai mici pentru rezultate similare, date de faptul că agentul termic trebuie încălzit până la o temperatură mai joasă iar distribuția aerului cald este mult mai eficientă. Montarea unei astfel de soluții poate reduce consumul de gaz cu 20 până la 40% iar investiția are șanse să se amortizeze, la rândul ei, în 5 până la 7 ani.
Ventilația cu recuperare de căldură Un procent important din căldură se pierde la aerisirea casei, iar dacă simțiți nevoia să aerisiți des – ceea ce este excelent și pentru sănătate – atunci o instalație de climatizare cu recuperare de căldură poate aduce economii substanțiale, de până la 20-30% și. În funcție de soluția aleasă și de costul ei, care poate varia destul de mult, investiția are șanse să se amortizeze în 5-10 ani în cazul opțiunilor mai costisitoare sau chiar mai repede de 5 ani în cazul celor mai ieftine, care însă vin desigur cu riscuri legate de fiabilitate.
Pompa de căldură
Pompele de căldură sunt una dintre cele mai la modă tehnologii atunci când este vorba de eficiența energetică, dar necesită o atenție sporită atunci când punem în balanță costul, eficiența și durata de viață. Prin faptul că principalul combustibil devine electricitatea iar tehnologia presupune un factor de multiplicare al randamentului, economiile în exploatare sunt seducătoare, însă costul mare face ca investiția rar să poată fi recuperată mai repede de 10 ani. Atunci când perioadă depășește 20 de ani, adică durata de viață preconizată a agregatului, investiția poate fi efectiv considerată neamortizabilă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f2a8d3f7f84cbc9d5e3d63e415e6fe9a.jpg)
Panourile solare
Adesea, instalarea de panouri solare pentru încălzirea apei este una dintre cele mai la îndemână investiții, și în principiu chiar are șanse să se amortizeze relativ repede, adică în aproximativ 5 ani. Totuși, soarele ajută cel mai puțin exact atunci când ai cea mai multă nevoie de încălzire. Astfel, investiția are rost doar atât timp cât toate celelalte au fost făcute deja și nu le ține în loc. Între timp, lumina soarelui este mai eficient și mai ieftin de folosit chiar și iarna dacă ai grijă să nu obturezi câtuși de puțin ferestrele dinspre sud pe timp de zi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1be2933652074967618b97a23be55db9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_40c4fb59fac549bece95be4a3d37f0eb.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_4bebfb36325329c1490677f930fa8a6c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_9eca5b9e35a1d2113f5a8a7121a4c7d0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_30650e5a7ff131bc18e3e9d6f76d5803.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_89e3a924fbe22cb361409f884c720a11.jpg)