ComenteazăDa, la noi e mai bine decât în Albania. Timp de decenii, Albania a fost o pușcărie în granițele naționale – nimeni nu avea voie să iasă din țară, nimeni nu avea voie să vorbească limbi străine, iar țara se pregătea cu îndârjire să respingă atacul dușmanilor țării; presa și televiziunea comunistă povesteau zilnic cum rușii, chinezii, italienii, americanii, englezii și iugoslavii nu fac nimic altceva decât să comploteze cum să ocupe Albania. În consecință, țara s-a umplut cu aproape 750.000 de cazemate (populația de atunci a Albaniei era de circa 2,5 milioane de locuitori), care au rămas nefolosite până în anii ʾ90, când au fost folosite ca locuințe de populația pauperizată de comunism. Regimul comunist din Albania a fost ultimul care s-a prăbușit, în 1991, și a urmat o perioadă neagră, care a culminat cu „Revolta caritașilor supărați”, în urma prăbușirii sistemelor financiare piramidale, care au sărăcit mai bine de un milion de albanezi deja săraci. Doar intervenția trupelor multinaționale conduse de Italia în „Operațiunea albă” a oprit haosul sau războiul civil. De atunci, Albania s-a deschis, s-a dezvoltat continuu, a construit șosele, a permis ca locuitorii ei să dețină mașini și s-a europenizat. Astăzi, poți descoperi un număr neașteptat de mare de orașe istorice, o gastronomie otomano-mediteraneano-italiană și plaje demne de Marea Adriatică. Agenția de turism Europa Travel vă invită să descoperiți această țară mai puțin cunoscută și enigmatică la prima vedere, care are o mulțime de locuri de arătat vizitatorilor.
Tirana – capitala Albaniei nu este chiar cel mai frumos loc din țară, dar merită vizitată pentru că aici este centrul indiscutabil al Albaniei: orașul cel mai avansat, mâncarea cea mai bună, aici vei găsi Albania modernă. Inima orașului o reprezintă Piața Skanderbeg, eroul de necontestat al Albaniei, un soi de combinație de Vlad Țepeș cu Ștefan cel Mare 2 in 1 (de altfel, au fost și contemporani, cu Vlad se pare că s-a și cunoscut când amândoi își făceau studiile la curtea sultanului otoman, la Adrianopole). În jurul pieței sunt cele câteva clădiri în stil italienesc construite între cele două războaie mondiale și pornește principalul bulevard al orașului, Deshmoret e Kombit (Martirii națiunii), de-a lungul căruia se află numeroase instituții ale orașului, inclusiv celebra piramidă construită în memoria dictatorului comunist al Albaniei, Enver Hodja, de către fiica lui. Tirana se află la capătul îngustei câmpii litorale de lângă Marea Adriatică, de aici începând munții, în care au supraviețuit albanezii timp de milenii; o telecabină se află lângă Tirana, urcând pe un munte, de unde poți admira toată capitala Albaniei până la Adriatica!
Kruja – Skanderbeg este eroul incontestabil al țării, iar acesta a avut o rezidență. Nu, nu în Tirana, care pe vremea lui era un sătuc minuscul, ci evident într-o zonă de munte, un adevărat cuib de vulturi care domină întreaga câmpie litorală, de aici având o panoramă superbă până la Adriatica. După moartea marelui erou, fiul său nu a mai reușit să respingă atacurile otomane și a trebuit să se refugieze în Italia, iar otomanii au ocupat Albania pentru câteva secole. Astăzi, Kruja este o destinație de prim ordin în Albania, castelul a fost reconstruit, iar fiica lui Enver Hodja, de profesie arhitect, a construit un muzeu un pic cam prea mare. Tot aici se află cel mai mare bazar cu suveniruri din toată Albania, un bazar în stil musulman aflat la picioarele cetății.
Gjirokaster– orașul istoric prin excelență al Albaniei. Cocoțat pe o pantă deluroasă, vechea Gjirokaster este plină de case-citadele provenind din Evul Mediu. În întreaga istorie a Albaniei, vendeta a jucat un rol esențial în relațiile sociale – „Tu omori pe cineva din neamul meu, eu omor pe cineva din familia ta”, iar aceste vendete între familii au durat și secole. În consecință, familiile își construiau case-citadele, în care locuia toată familia extinsă cu facilități atât de locuire, cât și de apărare (metereze de unde să tragi cu arcul sau loc pentru a vărsa apă clocotită peste asediatori). Cea mai bună și frumoasă cameră din casă era locuită de tinerii însurăței până la următoarea nuntă din familie.
Berat – i se spune „orașul cu 1.000 de ferestre”, întinzându-se, la fel, pe o șa de deal, cu case construite una deasupra celeilalte. Locuitorii din Berat au iubit întotdeauna soarele, așa că și-au construit case cu ferestre mari îndreptate spre soare. Imaginea panoramică cu acest oraș este cu adevărat de neuitat.
Sarande – aflat în sudul extrem al Albaniei, pe litoral, a fost un oraș închis în perioada comunistă; granița cu Grecia e la 2 pași și oricine știa să înoate cât de cât putea ajunge înot în câteva ore în Corfu. Azi este una dintre principalele stațiuni de litoral din Albania, cu numeroase hoteluri apărute în ultimii ani. Aici se află și un colț de România – marele nostru istoric Nicolae Iorga a scris și principala istorie a Albaniei și, drept mulțumire, regele Zogu al Albaniei i-a făcut cadou o vilă impozantă. Iorga a donat-o statului român și curând aceasta a căpătat statut de extrateritorialitate – era practic parte a Regatului României, deși se afla pe malurile Adriaticii (așa, România avea ieșire la două mări…). În acest moment, România face demersuri pentru a recupera proprietatea care a găzduit Institutul Cultural Român până la ocupația italiană.
Circuitul Farmecul Rivierei Albaneze– tarif de la 395 de euro pentru 9 zile (8 nopți de cazare în hoteluri de 4 stele în Albania, dar și pe drum, la Kalambaka și Skopje), transport cu autocar clasificat, vizite la Salonic, Meteora, Ohrid, Skopje și Veliko Târnovo, pe drum, pe lângă obiectivele turistice din Albania și asistență turistică în limba română pentru întreaga perioadă – este oferit de agenția Europa Travel de 7 ori pe an, cu plecare din 28 mai, 17 iunie, 8 iulie, 29 iulie, 19 august, 2 septembrie și 16 septembrie. Detalii, pe site-ul https://europatravel.ro/ sau la telefon 021.9407.