Pentru a afla în ce momente ar trebui să meargă părinții cu cei mici la medic și ce tipuri de analize și investigații ar trebui să facă în funcție de vârstă și simptomele acestora, am stat de vorbă cu unul din medicii de elită MedLife, pediatrul Alina Fanea. Dr. Fanea ne-a vorbit despre importanța controalelor de rutină, despre analizele care se fac în cazul problemelor de greutate, dar și despre pericolele excesului de antibiotice la copii.
Rolul controalelor regulate la medic este cu atât mai important cu cât Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România 2020, care a centralizat datele obținute din examinarea a 40.997 de copii din mediul urban și rural în anul școlar 2019-2020, reflectă o morbiditate generală de 32%. În mediul mediul urban au fost de două ori mai mulți copii bolnavi față de mediul rural (28.4% față de 14.3%). Potrivit studiului, principalele afecțiuni cronice întâlnite la preșcolarii și elevii studiați diferă și ele în funcție de mediul de proveniență a copiilor.
Astfel, în mediul urban, pe primul lor se află viciile de refracție (miopie, hipermetropie, astigmatism etc. – 5,3%), iar pe locul doi, obezitatea de cauză neendocrină (4,4%), urmate de alte boli metabolice (2%), de hipotrofia ponderală (1,89%) și deficiențele de coloană vertebrală (1,45%).
În mediul rural, pe primul loc se situează obezitatea de cauză neendocrină (3,37%), viciile de refracție (2,37%), hipotrofia ponderală (prevalenta 1,29%), hipotrofia staturală (1,23%), tulburările de vorbire (1,1%), bolile ale pielii și țesutului celular subcutanat (1%).
Cât de des ar trebui să meargă părintele cu copilul la doctor
Până când copilul împlinește un an, părintele ar trebui să facă vizite dese la medicul pediatru, poate chiar lunar.
„Asta nu înseamnă că facem analize lună de lună”, subliniază dr. Alina Fanea.
Aceste controalele sunt necesare pentru evaluarea dezvoltării psihomotorii a celui mic. „Sunt niște repere pe care le evaluăm, ce ar trebui să facă un copil la 3 luni, 6 luni, 9 luni, când începe să se ridice în picioare, când face primii pași, când începe să spună primele cuvinte”. În funcție de aceste evaluări, se pot depista din timp tulburările din spectrul autist, spre exemplu.
În jurul vârstei de un an, tulburările din spectrul autist ar trebui să fie vizibile, explică medicul. Un semn ar fi lipsa reacției celui mic atunci când este strigat pe nume. „Un copil normal întoarce capul când îl strigi, chiar dacă se joacă sau face vreo activitate. Copiii cu o astfel de tulburare își văd de joaca lor, nu răspund la solicitări, nu aduc obiecte, nu-ți arată în carte”, explică dr. Fanea.
După împlinirea vârstei de un an, dacă nu există nicio suspiciune că ar fi ceva în neregulă cu cel mic, părintele ar trebui să meargă cu el măcar o dată pe an la pediatru, să facă un un control de rutină și implicit, analize, spune medicul.
La un control de rutină se evaluează starea de sănătate generală, greutatea, lungimea, diagramele de creștere corespunzătoare vârstei și în funcție de acești factori, medicul recomandă analize de rutină. Acestea pot implica „hemogramă, sumar de urină, uroclutură, analize legate de vreo posibilă anemie, metabolismul oaselor, gen calciu, fosfatază, dozare de vitamina D”, spune dr. Fanea.
Ce analize se fac atunci când copilul nu ia în greutate
În cazul copiilor care nu iau suficient în greutate (ai căror părinți sunt mai îngrijorați decât ai celor cu greutate prea mare, potrivit medicului), se încearcă mai întâi depistarea unei posibile anemii. O anemie prin lipsă de fier poate duce la lipsa poftei de mâncare a copilului, și prin urmare, la probleme de creștere sau luare în greutate.
Și pentru asta facem în primul rând o hemogramă, dozăm fierul adică sideremia și tot ce înseamnă fier din depozite, de exemplu, feritina, o capacitate totală de legare a fierului.
Alina Fanea, medic pediatru, MedLife
Tot în cazul copiilor care nu au poftă de mâncare, nu cresc corespunzător sau au dureri abdominale constante, se fac și analize de scaun.
Apoi se iau în calcul intoleranțele alimentare. Cea mai frecventă la cei mici, mai ales la cei de până în doi ani, este intoleranța la proteina laptelui de vacă, spune medicul. Aceasta se poate manifesta prin diferite erupții pe piele sau prin dificultatea de a lua în greutate.
Pentru asta putem să facem analize de sânge, dozări de IgE-euri specifice la proteina laptelui de vacă sau la fracțiuni proteice. Noi putem să recomandăm să dozăm Ige-ul specific pentru cazeină, pentru alfa-lactalbumină, pentru beta-lactoglobulină.
medicul de excelență MedLife adaugă
O altă intoleranță frecventă este cea la gluten. În acest caz, de obicei se măsoară transglutaminaza tisulară sau anticorpii antigliadina deamidata. Se mai fac și analizele genetice, atunci când se pune problema unei boli celiace, însă determinările genetice le fac de obicei medicii gastroenterologi, adaugă dr. Fanea.
Ce analize se fac atunci când copilul are o greutate prea mare
De cealaltă parte, în cazul unui copil cu greutate mare, „peste percentila de 50%” (cântărește mai mult decât 50% dintre copiii de vârsta lui), părinții ar trebui să încerce să înțeleagă în primul rând care este cauza problemei, spune dr. Fanea. „Dacă e ceva ce se poate corecta acasă e bine să încerce să corecteze în familie, apropos de stil de viață”. Părinții ar trebui să fie atenți la ce alimente mănâncă cei mici și în ce cantități. „Că poate mănâncă corect, dar mănâncă mult. Sau poate mănâncă prostii, fast-food, sucuri, sau combinat cu stil de viață nesănătos – mâncat la televizor, la tabletă și lipsă de sport”, subliniază medicul.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2020 s-au înregistrat 6731 de cazuri noi de obezitate la copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani, astfel: 661 cazuri la copii între 0 și 4 ani, 1544 la cei între 5 și 9 ani, 2659 la cei între 10 și 14 ani și 1957 la cei între 15 și 19 ani.
După ce se încearcă acasă îmbunătățirea alimentației și a stilului de viață, însă problema rămâne aceeași, părintele trebuie să meargă cu copilul la consult, spune medicul. Se fac analize de rutină, se analizează funcția ficatului, metabolismele și dozările hormonale și apoi este recomandat și un consult la endocrinolog. „În principiu, o obezitate serioasă poate să meargă cu dezechilibre hormonale, să nu fie o problemă de tiroidă sau alte dereglări asemănătoare și e bine să avem și consultul de endocrinologie pediatrică făcut”, explică dr. Fanea.
Pericolele amânării controlului medical și ale excesului de antibiotice
În această perioadă a anului, cei mai mulți copii care ajung în cabinetul medicului pediatru Alina Fanea au viroze respiratorii, febră, gripă. „Cam asta facem în această perioadă: test de gripă, de virus respirator sincițial, Covid, adenovirus respirator, pentru că acestea circulă acum”.
Dacă un părinte are un copil care are simptome de răceală, iar starea lui nu se ameliorează după 4-5 zile, e recomandat să meargă cu el la pediatru. „O afecțiune respiratorie dacă e netratată corect, poate să înceapă ca o viroză banală și să se transforme într-o pneumonie, să fie nevoie de antibiotic în final”, atenționează dr. Fanea.
Este important ca părintele să nu încerce să diagnosticheze el singur copilului, amintește aceasta. „Trebuie să punem cap la cap mai multe informații, să asociem simptomele, să facem anamneza corect, de când a început, ce s-a întâmplat și să ajungem la un diagnostic corect, eventual susținut și de analize”, continuă medicul.
Unii părinți obișnuiesc să lea dea copiilor antibiotice fără ca acestea să fie prescrise de medicul pediatru sau mai nou, să le dea să facă aerosoli, explică aceasta. „E bine ca medicul să asculte copilul la plămâni, să vadă dacă într-adevăr îi trebuie aerosoli, ce fel de aerosoli, și mai ales dacă e nevoie de antibiotic”. De multe ori, este suficient ca medicul să facă o hemogramă și o proteină C reactivă pentru a stabili dacă îi prescriere sau nu copilului antibiotic.
Abuzul de antibiotice este periculos, pentru că microbii se obișnuiesc cu tratamentul și devin foarte rezistenți, atenționează dr. Fanea.
Și dacă cel mic va continua sa ia des antibiotic, poate ajunge la momentul în care să nu mai existe antibiotice destul de puternice cu care să se trateze. De aceea, este recomandat ca fiecare boală să fie tratată cu antibioticul corespunzător, spune medicul. „Și să îl alegem, dacă se poate, pe cel mai puțin agresiv, să nu îl dăm întotdeauna pe cel mai puternic pe care-l avem la îndemână”.
Medicul încheie cu sublinierea importanței atenției pe care părinții trebuie să o aibă asupra stării de sănătate a copiilor.
La cea mai mică suspiciune că ceva nu e în regulă, că are scaune modificate, că urina e modificată, că îl doare ceva, că are febră, trebuie mers la medic și făcute investigații. Părinții observă bine de multe ori că pe copil îl doare, că nu merge bine, că nu crește bine.
Atenția părinților, însă, trebuie completată de expertiza medicilor, astfel ca cei mici să beneficieze de cele mai bune soluții medicale.
Acest articol este susținut de MedLife
Când știi ce ai, știi ce ai de făcut. Acesta este convingerea celui mai puternic sistem medical privat de diagnosticare și tratament creat de MedLife, care își propune să pună umărul la combaterea riscurilor asociate autodiagnosticului și automedicației.
Cum putem scăpa de efectele negative ale acestor fenomene? Cu ÎNCREDERE. În știință, în medici, în tehnologie și echipamente. În CUNOAȘTERE. Doar astfel putem avea soluții adevărate la probleme reale.
Laboratoarele și clinicile MedLife sunt locul în care expertiza medicilor, dublată de tehnologia de ultimă generație, oferă acces la un diagnostic corect și soluții personalizate nevoilor tale. Locul care îți dă încredere în tine, în mâine.