Ce afecțiuni poate diagnostica procedura de angiografie

Boala coronariană 

Boala coronariană este o afecțiune cardiacă ce apare atunci când arterele coronare se îngustează și nu mai pot furniza inimii suficient sânge bogat în oxigen. De obicei, acest lucru se întâmplă ca urmare a acumulării unor depozite de colesterol în interiorul acestor artere, depozite ce pot bloca parțial sau total fluxul sangvin. Simptomele pot varia de la o persoană la alta și de multe ori nu sunt recunoscute la timp. Nu de puține ori, o persoană află că are această boală abia când, din cauza blocării circulației sangvine către inimă, suferă un infarct miocardic ori un stop cardiac. 

Una dintre investigațiile cu ajutorul căreia se poate diagnostica această afecțiune este angiografia coronariană. În ceea ce privește tratarea sa, se poate recomanda tratament medicamentos, modificarea stilului de viață și/sau intervenții chirurgicale ori non-chirurgicale. Lista acestora din urmă include și angioplastia cu stent, o procedură prin care sunt lărgite arterele îngustate sau blocate și care, de cele mai multe ori, presupune și implantarea unui stent care va preveni restenozarea lor. Prețul montării stentului depinde de numărul și tipul de dispozitive folosite, dar și de alți factori.[4]

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Boala arterială periferică  

Boala arterială periferică este o afecțiune comună, ce se caracterizează prin reducerea fluxului sangvin către membrele inferioare sau cele superioare, ca urmare a îngustării arterelor. Ca și în cazul bolii coronariene, cauza o reprezintă acumularea de depozite de colesterol și alte substanțe pe pereții arteriali. 

Cel mai adesea, sunt afectate picioarele, iar simptomele includ dureri musculare sau crampe în timpul mersului sau a unei activități fizice, care se ameliorează la repaus (claudicație), senzația de picioare reci, amorțeală sau slăbiciune la nivelul membrelor inferioare, modificarea culorii pielii și apariția unor leziuni care nu se vindecă la nivelul picioarelor sau degetelor.

Pentru diagnosticarea sa se pot efectua diverse investigații și analize, inclusiv o angiografie periferică, iar tratamentul poate consta în administrarea anumitor medicamente sau efectuarea unor proceduri precum angioplastia cu stent sau bypassul arterial.[2]

Embolia pulmonară

Embolia pulmonară reprezintă blocarea bruscă a unei artere pulmonare, de obicei ca urmare a desprinderii (cel mai adesea de la nivelul unei vene profunde) și migrării la nivelul acesteia a unui cheag de sânge. Este o afecțiune gravă, care poate provoca leziuni permanente ale plămânilor, scăderea nivelului de oxigen din sânge și deteriorarea altor organe și care poate pune viața în pericol. 

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Câțiva dintre factorii de risc pentru embolia pulmonară sunt: existența anumitor afecțiuni (ex: cancer, boli de inimă, boli pulmonare), vârsta peste 40 de ani, perioadele lungi de inactivitate fizică, obezitatea, sarcina și nașterea, dar și istoricul familial. 

Embolia pulmonară poate fi dificil de diagnosticat, însă una dintre investigațiile care le poate oferi medicilor informații importante este angiografia pulmonară. Odată confirmat diagnosticul, este important să se intervină cât mai repede pentru tratarea sa. Opțiunile de tratament includ administrarea anumitor medicamente și proceduri pentru îndepărtarea trombului (cheagului de sânge) sau montarea unui filtru în vena cavă.[3]

Angiografia este o procedură nedureroasă, minim invazivă, cu puține riscuri, care ajută medicii să diagnosticheze diverse afecțiuni ce se dezvoltă la nivelul vaselor de sânge din corp, inclusiv boala coronariană, boala arterială periferică sau embolia pulmonară, dar și să stabilească un plan de tratament. Procedura poate dura de la câteva zeci de minute până la câteva ore, iar durata de spitalizare este destul de scurtă. 

Bibliografie: 

1. „Angiography” 2023, www.nhs.uk/conditions/angiography/. Accessed 3 Jan. 2023.
2. „Peripheral Artery Disease (PAD) – Symptoms and Causes” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peripheral-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350557. Accessed 3 Jan. 2023.
3. „Pulmonary Embolism” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2020, medlineplus.gov/pulmonaryembolism.html. Accessed 3 Jan. 2023.
4. „What Is Coronary Heart Disease?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/coronary-heart-disease. Accessed 3 Jan. 2023.

Sursa foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News