Berea craft are o istorie destul de recentă. Fenomenul a pornit în 1962 în SUA unde s-a dezvoltat foarte tare, apoi s-a extins în Europa.

Potrivit unui raport realizat de Allied Market Research, piața globală a berii artizanale era evaluată la 95 de miliarde de dolari în 2020, fiind estimată să atingă 210 miliarde de dolari până în 2030, cu o rată anuală de creștere (CAGR) de 8,4%. Această creștere rapidă se reflectă și în România, unde berea artizanală devine din ce în ce mai populară atrăgând atenția unui public din ce în ce mai larg.

Ce face berea artizanală diferită?

Berea artizanală de calitate se distinge prin mai multe caracteristici cheie care o diferențiază de berea industrială:

  1. Ingrediente de calitate: Producătorii artizani folosesc tehnici tradiționale și ingrediente naturale, evitând aditivi sau conservanți industriali. Malțul, hameiul, apa și drojdia sunt selecționate cu atenție pentru a asigura o aromă și un gust autentic.
  2. Procesul de producție: Fabricarea berii artizanale implică tehnici tradiționale și ingrediente de calitate mare, dar și un control atent al fiecărei etape de producție. Acest lucru permite experimentarea constantă de noi arome, culori și stiluri unice.
  3. Diversitate: Există sute de sortimente de bere artizanală, de la IPA (India Pale Ale) până la Stout sau Saison, fiecare oferind o experiență de degustare unicat.
  4. Producție locală: Majoritatea berilor artizanale sunt produse în loturi mici, de către berari locali care și-au transformat pasiunea în meserie. Microberăriile sunt de obicei deținute independent, fără implicarea marilor corporații.

Conform unui studiu realizat de Brewers Association, consumatorii sunt atrași de berea artizanală datorită aromei și calității superioare, 80% dintre aceștia considerând că berea artizanală oferă o experiență distinctă față de cea industrială.

Creșterea popularității în România

România nu face excepție de la această tendință globală. Există o creștere de aproximativ 50% anual și potențialul de creștere este foarte mare, pentru că oamenii apreciază tot mai mult ideea de a se întoarce la ceva natural, cu gust, făcut în stil tradițional. Potrivit Asociației Berarii României, în 2022, peste 2% din piața totală de bere era reprezentată de produse artizanale, în creștere față de anii anteriori.

Un alt raport indică faptul că numărul de microberării din România a crescut de la doar 10 în 2010, la peste 90 în 2023 conform cu Proiectul Brașovean de Bere. București, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara sunt epicentrele acestei mișcări, datorită numărului mare de evenimente dedicate berii și a comunităților pasionate de bere artizanală.

Evoluția pieței de bere artizanală în România:

  • 2015: 15 microberării
  • 2020: 60 microberării
  • 2023: 90+ microberării

Distribuția consumatorilor:

  • 45% dintre consumatori au sub 40 de ani
  • 30% preferă berile artizanale datorită gustului intens
  • 20% sunt atrași de producția locală

Ce aduce berea artizanală în plus?

  1. Un impact social pozitiv: Producătorii mici contribuie la dezvoltarea comunităților locale, creând locuri de muncă și promovând sustenabilitatea.
  2. Inovație în arome: Producătorii români creează beri artizanale cu gusturi deosebite, cu ingrediente precum fructele de pădure, lavanda sau mierea, oferind consumatorilor experiențe unice.
  3. Cultura degustării responsabile: Berea artizanală este mai mult decât o băutură, este o invitație la explorarea aromelor, promovată prin evenimente precum festivalurile de bere artizanală.

Provocările pieței de bere artizanală

Cu toate acestea, piața berii artizanale se confruntă cu provocări importante:

  • Costuri ridicate: Ingrediente de calitate superioară și procesul manual implică costuri mai mari. Acest lucru se reflectă în prețul unei beri. De ce este mai scumpă berea artizanală? Berea are un timp de fermentare, ceea ce presupune investiții de depozitare. Aici apar provocările. Un berar cu experiență știe că timpii de fermentare trebuie să fie identici. Dacă este nevoie ca un sortiment de bere să fermenteze o lună, așa trebuie să fie mereu pentru a se păstra același gust timp mereu. Vrem ca berea băută în urmă cu 5 ani să fie la fel și acum.
  • Concurența cu berile industriale: Prețurile mai mici și distribuția extinsă ale berilor industriale rămân avantaje greu de depășit.
  • Distribuția: un antreprenor din această industrie se lovește de o problemă comună berii craft în România. Ne referim la canalele de distribuție. Fiind nefiltrată și nepasteurizată, berea artizanală are nevoie de o distribuție rapidă și un lanț frigorific pe parcursul distribuției. În prezent, un producător mic de bere artizanală are 4 canale principală de distribuție: HoReCa, hipermarketuri și supermarketuri ( unde este destul de greu de ajuns și de păstrat prețuri mici la raft ), târgurile dedicate berii artizanale ( precum este Festivalul Beer Crafters din Cluj ) și localuri proprii ( doar câțiva dintre producătorii români au un local propriu, așa cum sunt cele două deținute de Carol Beer din București).

Cum să privim berea artizanală?

Berea artizanală este mai mult decât o tendință – este o celebrare a diversității, creativității și autenticității. Popularitatea ei în creștere și în România este un semn clar că oamenii apreciază calitatea și unicitatea produselor locale. Pe măsură ce tot mai mulți români descoperă plăcerea unei degustări responsabile, berea artizanală va continua să prospere, scriind un nou capitol în cultura berii.

 
 

Urmărește-ne pe Google News