Fără defrișări în coșul de cumpărături! O nouă inițiativă dezgroapă legăturile dintre produsele de la raft și tăierile pădurilor

Comisia Europeană a propus în noiembrie 2021 un regulament menit să prevină comercializarea pe teritoriul Uniunii Europeane a mărfurilor și produselor care generează defrișări. 

În septembrie 2022, Parlamentul European a acordat un vot istoric (64%) pentru o lege care minimizează impactul negativ al consumului din UE asupra pădurilor și al altor ecosisteme, precum și pentru a proteja drepturile popoarelor indigene și ale comunităților locale, ale căror existență depinde de acestea.

Cetățenii din Uniunea Europeană, organizațiile societății civile, corporațiile și oamenii de știință solicită cu toții o legislație europeană puternică în acest sens.

În prezent, liderii politici negociază în numele României pentru un regulament care ar face tocmai asta. În cadrul unor discuții trilaterale la care participă reprezentanți de la Consiliul Europei, Comisia Europeană și Parlamentul European, decidenții politici discută pentru a ajunge la textul final al unui regulament menit să prevină comercializarea pe teritoriul Uniunii Europeane a mărfurilor și produselor care generează defrișări. 

Organizațiile Mai bine, Agent Green și Greenpeace România solicită acum liderilor politici din România să meargă până la capăt și îi îndeamnă pe cetățeni să semneze o petiție adresată către prim-ministrul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, ministrul mediului apelor și pădurilor, Tánczos Barna, respectiv ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, prin care solicită să voteze cea mai ambițioasă versiune a regulamentului care îi determină pe producători să scoată defrișările din coșul de cumpărături. 

Recomandări

Ludovic Orban anunță susținerea Elenei Lasconi la alegerile prezidențiale. Orban a părăsit dezbaterea de la Digi24

Care sunt mizele? 

De ani de zile, organizațiile de mediu atrag atenția asupra unor realități pe care cu greu ni le putem imagina: 2,1 milioane de hectare sunt defrișate în fiecare an pentru a produce carne de vită, 600.000 de hectare sunt defrișate anual pentru a produce soia, uleiul de palmier și alte uleiuri vegetale, din care doar 6% sunt pentru consumul uman, iar hârtia, lemnul sau alte produse derivate direct din exploatarea pădurilor sunt pe locul al treilea din categoriile de mărfuri care generează defrișări. În total, cele trei categorii de produse care ajung la raft sunt responsabile pentru trei sferturi din toate defrișările care au loc în fiecare an, estimate la 5 milioane de hectare.

Însă dincolo de cifre, oamenii care trăiesc în comunitățile în care au loc aceste defrișări sunt cei mai mai expuși pericolelor. Amenințările și intimidările fac parte din viața cotidiană a celor care depind de păduri pentru a supraviețui. Însă problemele nu se limitează la pierderea de terenuri împădurite: consumul excesiv de apă și folosirea pesticidelor afectează sănătatea oamenilor, atât a celor care locuiesc în zonă, cât și a celor care consumă produsele respective.

Europarlamentari din România, Germania și Luxemburg au atras atenția asupra interdependenței dintre păduri, cu a lor biodiversitate, drepturile omului și produsele pe care le cumpărăm. Vocile lor vin în susținerea comunităților care sunt direct afectate de defrișări, din Brazilia până în Suedia, din Filipine până în România. 

Recomandări

Bonusuri uriașe plătite de o companie de stat din România: Nuclearelectrica dă 800 de milioane de euro privaților ce vor construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Cum se pot schimba?

Organizațiile care luptă pentru drepturile omului și ale naturii vor schimbarea datelor problemei de la sursă. În loc de a pune presiune pe cetățeni de a face alegerea cea mai bună, propun o alternativă mai simplă: interzicerea comercializării mărfurilor și produselor care generează defrișări. 

Pentru a nu pierde o piață de desfacere generoasă, precum cea a Uniunii Europene, producătorii vor fi nevoiți să-și schimbe practicile astfel încât să oprească defrișările pe întregul lanț valoric. 

Regulamentul prin care această schimbare poate avea loc este decis de comun acord, în cadrul unor discuții trilaterale, de Consiliul Europei, Comisia Europeană și Parlamentul European. Liderii politici ai coaliției de guvernământ și ai ministerelor relevante din România negociază în numele tuturor românilor, motiv pentru care organizațiile din societatea civilă vor ca vocile cetățenilor să fie auzite.

• Într-o variantă anterioară, articolul îl indica eronat pe Adrian Chesnoiu drept ministru al Agriculturii.

Urmărește-ne pe Google News