1 comentariuCa să îți încredințezi sănătatea și viața în mâinile cuiva într-un moment crucial trebuie să ai încredere. În om. În echipă. În sistem. Și încrederea se construiește prin cunoaștere. Ca să știi pentru ce anume plătești când alegi să te îndrepți către sistemul privat de sănătate din România, îți spunem, pe scurt, povestea lui.
Anii 90: începutul sistemului privat de sănătate din România
După revoluție, când a început privatizarea, a luat naștere și sistemul privat de sănătate. Anii 90 au reprezentat „un început timid”, este de părere dr. Larisa Chiriac, director medical MedLife Group.
Sistemul Medical MedLife și Rețeaua de sănătate Regina Maria au fost primii furnizori de serivcii medicale private din România, apăruți la câțiva ani de la Revoluție. În anii 2000, evoluția sistemului medical privat a căpătat un ritm ascendent și tot atunci s-au deschis și Medicover, Sanador și Gral Medical. Dar perioada cea mai prosperă a reprezentat-o decada 2010-2020, când valoarea investițiilor în sistemul privat de sănătate a crescut considerabil, ajungând în 2020 la 0,2% din valoarea PIB-ului. Această creștere a fost posibilă datorită creșterii capacității financiare a investitorilor, profesionalizării personalului medical și, mai ales, dorinței pacienților români de a se trata bine la ei în țară.
Ultimii zece ani au situat sistemul privat de sănătate din România și, în particular, spitalele private, la un nivel comparabil cu țări renumite pentru turismul medical.
Cred că acesta este momentul în care ceea ce numim asistență medicală privată în România efectuată la nivel de spital atinge cu succes parametrii la care se desfășoară activitatea medicală spitalicească în țări precum Austria, Turcia sau Germania.
dr. Larisa Chiriac, director medical MedLife
Evoluția spitalelor private. De la „mică chirurgie” la premiere medicale naționale și internaționale
Dacă până acum exista stereotipul potrivit căruia în aceste spitale se face doar „mică chirurgie”, dr. Chiriac spune că astăzi, cu excepția politraumei majore, a tratamentul marilor arși și a transplantului, în spitalele private se face „aproape tot”.
În 2005, spitalele MedLife au fost primele în care s-au realizat intervenții prin tehnici minim invazive, care expun pacienții la riscuri scăzute și permit o perioadă de recuperare mai rapidă. Ulterior, în anul 2012, MedLife a introdus, în premieră pentru sistemul privat, prima linie de laparoscopie pediatrică, ca urmare a achiziționării unui echipament de ultimă generație. Astăzi, metoda minim invazivă este utilizată la scară largă, în aproape toate ramurile chirurgicale și pentru patologii din ce în ce mai complexe, atât în cazul adulților, cât și al copiilor.
De altfel, MedLife este unul dintre furnizorii privați recunoscuți pentru intervențiile realizate în premieră în România sau la nivel european. Spre exemplu, în 2016, o echipă medicală a salvat viața unei fetițe de un an, care s-a născut cu o malformație la nivel cerebral, fiind pentru prima dată în România când s-a îndepărtat o fistulă pială de tip paragalenic la un pacient atât de mic. În 2018, tot în cadrul MedLife, la Centrul de Medicină Intervențională și Cardiologie AngioLife s-a realizat prima operație intervențională la inimă cu hologramă din România. Anul acesta, MedLife a anunțat o altă premieră națională, utilizarea unei noi tehnici minim invazive în reconstrucția peretelui abdominal. Dr. Victor Radu, medicul care a folosit pentru prima dată această nouă tehnologie, a fost asistat chiar de inventatorul dispozitivului, un medic din Germania.
Dar acesta nu este decât începutul evoluției spitalelor private în România. În următorii 5-10 ani, va exista un focus și mai mare pe tehnologie, digitalizare și inteligență artificială, ceea ce va ușura și va îmbunătăți activitatea medicală, este de părere directorul medical al Grupului MedLife, Dr. Larisa Chiriac. Iar asta se va traduce în perioade mai scurte de diagnosticare și tratare a pacienților.
În prezent, la noi în țară există 307 spitale private, cu un număr de 9.518 paturi. Astfel, în anul 2020, în spitalele private au putut fi internați nu mai puțin de 211.000 de pacienți, ceea ce a scăzut presiunea de pe sistemul public de sănătate.
Sistemul MedLife deține cea mai complexă rețea de spitale private din țară, cu 15 unități spitalicești, în regim de spitalizare continuă și de zi, și cu un total de aproape 1000 de paturi și peste 30 de săli de operații. În spitalele MedLife peste 400.000 de pacienți au fost tratați în ultimii 5 ani.
Eforturile de a oferi servicii medicale de calitate în toată țara aparțin celei mai mari echipe de medici și asistenți medicali care lucrează în sectorul privat din România — MedLife angajează în toate unitățile sale peste 3.000 de medici și 2.000 de asistente.
Valorile sistemului medical privat: grijă, respect și empatie
Pandemia de COVID-19 a reprezentat un moment în care sistemul privat și-a dovedit încă o dată capacitatea de adaptare și profesionalismul.
Sistemul privat și sistemul public au trebuit să facă front comun în a depăși acest gen de provocare.
Dr. Larisa Chiriac, director medical MedLife
Deși sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activității de îngrijire a pacienților COVID-19, sectorul privat a contribuit, de asemenea, la îngrijirea pacienților COVID-19, cu 342 de paturi de îngrijire continuă, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2020.
Frontul comun nu ar fi fost posibil dacă în centru nu ar fi existat pacientul. MedLife are un set de valori pe care se pune accent, potrivit directorului medical: grijă, respect și empatie față de pacient și de suferința acestuia.
MedLife a devenit cel mai mare furnizor privat de servicii medicale la nivel național și depune toate eforturile pentru a răspunde în continuare nevoilor pacienților și pentru a asigura calitatea și siguranța actului medical. La nivelul spitalelor din rețea oferă servicii medicale cu ajutorul celor peste 1.750 de angajați și colaboratori.
Contribuții la creșterea economiei
Furnizorii privați de servicii medicale antrenează și un impact indirect și indus la nivelul economiei României. Astfel, pentru fiecare Euro generat la nivelul cifrei de afaceri, furnizorii privați de servicii medicale antrenează 6,5 EUR cifră de afaceri la nivelul întregii economii, pentru companiile aflate în aval sau amonte pe lanțul valoric. Fiecare Euro de valoare adăugată brută creată la nivelul furnizorilor privați de servicii medicale generează suplimentar 2,9 EUR valoare adăugată brută în economia României, iar pentru fiecare milion de Euro venit suplimentar, 73 locuri de muncă noi vor fi create în economia României.
Încetinirea migrației medicilor români
Alte decalaje pe care sistemul privat încearcă să le reducă sunt cele legate de personalul medical.
România are 11 școli publice de medicină și două private. În total, ele generează un număr relativ ridicat de absolvenți: 22,2 absolvenți la 100.000 locuitori (2016), acesta fiind un număr semnificativ mai mare decât media țărilor OCDE (12,5). Potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), aproximativ o treime dintre medicii români care au studiat în România au emigrat și își desfășoară activitatea profesională în străinătate. Este cea mai mare rată de emigrare din lume în rândul personalului medical, potrivit datelor statistice ale OCDE.
Un medic român a plecat din țară la fiecare 3 ore în 2019 și unul la fiecare 4 ore în 2020, în ciuda creșterilor salariale din 2018, dovadă că aspectul financiar e important, însă nu e singurul care contează. „Respect – asta caută medicii români care pleacă în străinătate”, spune Horia Mocanu, medic primar ORL care s-a întors în țară după ce a profesat câțiva ani în Germania. Județele din care pleacă cei mai mulți medici sunt București, Timiș și Iași.
Aproape jumătate dintre toți doctorii din România lucrează astăzi și în sistemul privat. „Operam cu niște instrumente de o sută de ani, iar la camera de gardă aveam niște instrumente… Cum să zic eu… Cred că românii nu își cunosc drepturile… consultam femeile cu niște valve de-alea care erau ruginite, erau vai de capul lor. Nu aveam mănuși, cumpăram mănuși noi, era Valea Plângerii”, spune medicul ginecolog Răzvan Nichițelea despre experiența lui dintr-un spital public din București în anii 2000. Acesta a emigrat în Suedia unde profesează de aproape 13 ani.
Sistemul privat încearcă să îi facă pe oameni ca Nichițelea să nu mai plece din țară sau să se întoarcă la un moment dat acasă și să aducă aici experiența acumulată afară, așa cum s-a întâmplat cu dr. Mocanu. MedLife a dezvoltat și susținut o serie de proiecte, evenimente și idei pentru binele angajaților sau al cadrelor medicale aflate la început de drum. De asemenea, compania a organizat sau a participat constant la evenimente medicale la care medici din țară și din străinătate au avut ocazia de a împărtăși cunoștințe, tehnologii sau proceduri.
În prezent, sistemul medical privat angajează 23.065 medici și 50.160 asistenți medicali, aproximativ 44% din totalul personalului medical din România, conform INS.
Furnizorii de servicii medicale private din România își iau angajamentul de a depune eforturi constante pentru a încetini migrația personalului medical și a îmbunătăți constant calitatea serviciilor medicale, astfel încât „Valea Plângerii” să nu mai existe vreodată în amintirea unui medic sau a unui pacient.
***
Acest articol face parte din demersul RoMâine, inițiat și susținut MedLife, furnizorul național de sănătate al României.
RoMâine este un efort comun de însănătoșire națională, care se construiește cu grijă, respect, încredere, speranță și empatie. Valori care se regăsesc și în spitalele MedLife. Aici se aude grija, speranța prinde glas și se naște un mâine mai bun ca azi.
MedLife deține cea mai complexă rețea de spitale private din România, cu 15 unități spitalicești în București și în țară și mii de medici, asistente și infirmiere care împreună fac România bine zi de zi.
Intră pe medlife.ro/spitalele-medlife și află mai multe detalii.
#GrijaRoMaine #SpitaleleMedLife #ImpreunaFacemRomaniaBine