5 comentariiDe aceea, pentru dr. Secară este important să-i facă pe pacienți să înțeleagă gravitatea afecțiunilor de inimă și importanța mersului la medic pentru a le preveni sau depista din timp, atât pentru binele lor, cât și pentru binele populației generale. Pentru că pacienții care merg la medic aduc la rândul lor alți pacienți, spune acesta.
Am stat de vorbă cu medicul cardiolog despre alegerea specialității sale, despre cauzele bolilor de inimă și modul în care acestea pot fi prevenite.
Cardiologie intervențională: soluție „rapidă și elegantă”
Dr. Alexandru Secară provine dintr-o familie de medici de mai multe generații, așadar medicina a fost o alegere naturală, deși spune că părinții nu l-au forțat să urmeze același drum ca ei.
În timpul gărzilor din studenție, a descoperit cardiologia intervențională, o ramură a cardiologiei care se ocupă de tratamentul bolilor coronariene și ale arterelor periferice, dar și de tratamentul anumitor boli structurale ale inimii, prin intervenții cardiovasculare minim-invazive.
L-a fascinant cum un om aflat într-un moment de cumpănă poate fi salvat într-un mod „rapid și elegant”. Acest tip de intervenții nu necesită anestezie generală, iar pacientul pleacă pe picioare acasă, după câteva zile, fără niciun fel de operație și practic, fără niciun semn, spune dr. Secară. „Mi s-a părut extrem de elegantă ca intervenție și am știut că asta aș vrea să fac”.
„Practic, noi putem face orice dacă avem resursele necesare”
Cazul care l-a impactat cel mai mult până acum a fost cel al unui pacient de 65 de ani, care avea o stenoză aortică (valva aortică era îngustată anormal), pentru care tratamentul medicamentos nu mai era o opțiune. Bărbatul fusese refuzat de către secția de chirurgie, din cauza riscului operator foarte înalt, iar perspectivele erau sumbre, spune medicul. „Nu știu dacă ar mai fi trăit două luni.”
Dr. Alexandru Secară împreună cu o echipă de medici au reușit să îl trateze pe bărbat intervențional, prin implantarea unei valve, iar în câteva zile, funcția cardiacă a acestuia a revenit la normal. „A fost un caz extrem de fericit și acel caz m-a marcat, pentru că am constatat că în cardiologie, de fapt, nu e nicio limită. Practic, noi putem face orice dacă avem resursele necesare.”
Cauzele bolilor cardiace
Bolile cardiace sunt repercusiunea factorilor de risc cardiovascular, atenționează medicul. Dacă unii factori nu sunt modificabili (vârsta și moștenirea genetică), alții se pot corecta, punctează acesta. Dintre factorii corectabili, pe primul loc se află fumatul, care este un factor de risc extrem de prevalent în România și o cauză majoră de risc cardiovascular. Pe locul doi este nivelul crescut de colesterol, mai ales colesterolul LDL (se formează o placă de grăsime care îngustează vasul, până când acesta se poate înfunda complet). Diabetul zaharat și stilul de viață – alimentația, sedentarismul, stresul prelungit – sunt factori care pot favoriza depunerea și formarea acestor plăci de colesterol, care în timp pot duce la infarct și deces.
„Din păcate, obiceiurile noastre balcanice nu sunt cele mai grozave. Deși ne mândrim cu o gastronomie foarte bună, gustoasă, nu e tocmai sănătoasă. Consumăm mai mult alcool decât trebuie, mâncăm foarte gras, suntem destul de sedentari”, explică medicul.
Veștile rele: „cea mai urâtă parte a profesiei”
„Bolile cardiace, de obicei, sunt subdiagnosticate și veștile apar fulgerător”, amintește medicul specificul specialității lui și natura veștilor pe care el și colegii săi le dau aparținătorilor. „La un pacient cu un cancer terminal, de exemplu, familiile primesc un prognostic. La noi, astăzi poți fi în concediu și a doua zi, din păcate, să nu mai fii”. Transmiterea unei astfel de vești familiilor este „cea mai urâtă parte a profesiei noastre”, spune dr. Secară.
De aceea, se întoarce la prevenție. Dacă pacienții s-ar adresa din timp medicului și dacă și-ar corecta factorii de risc cardiovascular, ar putea minimiza șansele îmbolnăvirii sau ale decesului.
De exemplu, bărbații cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani sunt cei mai expuși infarctului miocardic acut, de aceea, începând de la vârsta de 45 de ani, bărbații ar trebui să facă un control cardiologic anual.
De asemenea, femeile, după instaurarea menopauzei, ar trebui să facă anual un control de rutină, care să includă o consultație la un medic de specialitate, un EKG, o ecografie cardiacă și analize de sânge. „Astfel, ar putea fi diagnosticate majoritatea bolilor în fazele lor incipiente, astfel încât să nu ajungem să dăm vești proaste”, spune dr. Alexandru Secară.
Ce ar trebui să facă sistemul din România pentru a păstra medicii în țară
Medicul este de părere că este nevoie de o descentralizare a sistemului de sănătate românesc, mai ales în cardiologie, pentru că în general, orașele mari au medici mai mulți și aparatură mai performantă decât orașele mici.
În acest sens, medicul dă exemplu programul național pentru tratamentul pacienților cu infarct miocardic acut, derulat de Ministerul Sănătății începând cu anul 2010. Programul a debutat cu 10 centre specializate în spitale din București, Iași, Timișoara, Târgu Mureș și Cluj-Napoca, iar astăzi are centre în 22 de spitale din țară. Dintre acestea, șase sunt în București, două în Târgu Mureș, două în Cluj-Napoca, două în Iași, iar în Timișoara, Oradea, Brașov, Baia Mare, Constanța, Ploiești, Suceava, Galați, Pitești, Bihor și Craiova există câte o unitate medicală.
Dr. Secară consideră că este nevoie de și mai multe centre specializate, pentru că în continuare, pacienții care fac infarct într-un oraș mai mare au mai multe șanse să fie tratați și salvați decât cei dintr-un oraș mic sau dintr-un sat.
Din păcate, sunt multe zone care nu au această acoperire și cred că, modernizarea spitalelor și achizițiile publice care ar trebui să fie făcute mai ales pe partea de cardiologie intervențională, cu laboratoare de angiografie și electrofiziologie, ar atrage mai mulți medici să rămână în țară”, spune medicul.
Întrebat ce părere are despre faptul că pacienții din orașele mari sunt privilegiați prin faptul că au mai ușor acces la medici buni, în comparație cu cei din orașele mai mici, medicul propune o schimbare de paradigmă. De fapt, medicii din orașele mari sunt cei privilegiați sau cei care primesc acest privilegiu din partea pacienților, întrucât, „cumva, se consideră că cei din orașele mari sunt superiori celorlalți, ceea ce nu e adevărat”, este de părere dr. Secară. Ar vrea ca oamenii să înțeleagă că cel mai important este să ajungă la un medic, iar dacă medicul cel mai apropiat este cel din orașul din care fac parte, crede că nu toată lumea ar trebui să meargă în orașele mari.
Uneori, infarctele sau accidentele vasculare cerebrale (și ele fac parte din curricula medicului, colaborează cu colegii neurologi) se soldează cu decese, iar alteori, cu sechele serioase. „Și de ce să rămâi paralizat sau să devii dependent de altcineva, când ai fi putut să tratezi chestia aia, dacă făceai o ecografie Doppler, dacă luai un tratament, dacă renunțai la fumat, dacă tratai o hipertensiune de ani de zile evoluată?”, întreabă retoric medicul. „Ăsta-i mesajul principal pe care vreau să îl rețină oamenii: să vină [la medic], să prevină”.
***
Articolul face parte din campania „Știi un medic bun?”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.
Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.
„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.