[Medici Buni] Dr. Suto Monika, Hyperclinica MedLife Cluj: „Dacă aș fi pacient, mi-ar plăcea să simt că am atenția completă a medicului”

Pe lângă acces la o tehnologie modernă, lucrul aici îi oferă timp și flexibilitate, două lucruri care o ajută să fie tipul de medic cu care și-ar dori să interacționeze din poziția pacientului.

Am vrut să aflăm povestea omului medic și medicului om, care e fascinat de imagini și puterea lor în stabilirea unui diagnostic.

Medicina, visul din copilărie devenit realitate

Încă de foarte mică, i-au povestit părinții, își dorea să devină doctor, dar ea nu își aduce aminte. Nici nu poate pune degetul pe vreun moment anume în care să fi realizat că acesta e drumul pe care și-l dorește, ci simte că a fost mai degrabă un parcurs atât de organic și natural, de-a lungul copilăriei, încât nici nu s-a imaginat vreodată în altă meserie.

Ce își aduce aminte foarte clar e că biologia și anatomia au atras-o cel mai mult. „În clasa a șaptea, când am început să învățăm despre anatomie și organismul uman, mi s-a părut extraordinar de interesant. E fascinant cum funcționează omul. După aceea, cred că am stabilit în interiorul meu că de asta vreau să mă ocup, că vreau să știu mai multe despre organismul uman”, povestește dr. Suto Monika.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

Fascinația pentru organismul uman s-a împletit dintotdeauna cu iubirea pentru natură și mecanismele ei. Acest lucru a făcut drumul spre formarea profesională și mai plăcut, iar alături i-a fost întotdeauna și familia. Părinții au încurajat-o, s-au bucurat alături de ea și au susținut-o financiar pe parcursul celor șase ani de facultate, ca să se poată concentra 100% pe studii. E recunoscătoare pentru asta, căci în perioada în care foștii colegi de liceu și prietenii ei aveau deja joburi și salarii, ea încă mai avea în față câțiva ani de facultate.

Drumul până la pasiunea pentru radiologie și specializare

„După ce am terminat facultatea, am început altă specialitate și în cadrul rezidențiatului am făcut stagii cam peste tot: gastroenterologie, pediatrie, câte un pic din toate”, își aduce aminte dr. Suto. Dar de fiecare dată când căuta un diagnostic, apela la imagistică. Fie că era vorba de o radiografie, un CT sau un RMN, era interesată să vadă pe imagine ce nu reușea cu ochiul liber.

Drumul către radiologie a fost pavat cu mici momente care i-au arătat mai bine direcția în care își dorește să meargă. Așa cum ar fi cazul unei fetițe din timpul stagiului din secția de pediatrie. Își aduce aminte și acum momentul în care medicul a citit ecografia copilului, cu ajutorul căreia a și pus diagnosticul de calcul renal. „E foarte interesant să vezi niște imagini și din ele, din modificările de pe ele, să ajungi la un diagnostic”, adaugă medicul.

Recomandări

Florina Presadă, fostă directoare ACCEPT: „Dacă vedem tineri care se duc spre extremism, este pentru că au fost lăsați de izbeliște de către celelalte partide”

Când înveți să citești orice tip de investigație imagistică, începi prin a afla cum arată fiecare organ când e complet sănătos. Ca apoi să îți fie mai ușor să observi neregulile sau modificările.

Mă fascinează că pot arunca un ochi în interiorul corpului, fără să-l deschid și fără să doară sau să fac o operație. E o tehnologie extraordinară care îmi permite, prin intermediul unor aparate, să pot vedea organele interne. Cred că radiologia e de foarte mare ajutor și fără ea ar fi mult mai greu de diagnosticat multe boli.

Dr. Suto subliniază:

„În niciun caz nu mi-aș mai schimba specializarea”

Unul dintre cazurile care i-au încurajat pasiunea pentru imagistică și mai mult a fost chiar al unei paciente din Hyperclinica MedLife Cluj, care s-a prezentat cu o stare de rău, dar cu simptome foarte generale. Analizele uzuale îi ieșiseră bine, fusese deja investigată de către mai mulți dintre colegi, de la specialități precum gastroenterologie, medicină internă, dar motivul pentru care nu îi era bine încă nu era clar.

„O colegă de-ale mele m-a sunat și mi-a zis să-i facem doamnei un CT și, într-adevăr, i-am făcut un CT și am văzut o inflamație a vaselor care nu s-a manifestat altfel decât prin faptul că nu se simțea bine la modul general. A fost un caz mai atipic. Și m-am bucurat, pentru că această boală, dacă se tratează la timp, șansele să apară complicații sunt mici. Am prins boala într-o fază incipientă”, își aduce ea aminte. E unul dintre multele cazuri în care fără imagistică, diagnosticul ar fi fost greu, dacă nu chiar imposibil de pus.

Recomandări

Exclusiv în limba română, în Libertatea, fragmente din cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional, „Patriot”, memoriile lui Aleksei Navalnîi

Pasiunea e atât de puternică, încât, deși există anumite cazuri care îi pun dificultăți și uneori le poartă cu ea acasă, după terminarea programului, nu simte deloc că asta îi afectează viața personală. Mai degrabă, e condusă de o mare curiozitate de a căuta diagnosticul corect.

Lucrează în echipă, iar acest lucru o încântă, simte că are un rol important acolo și că, alături de colegii ei, dă tot ce e mai bun pentru a ajuta pacienții. Ea se bazează foarte mult pe tehnicieni, cei care efectuează examinările, comunică cu pacientul și se asigură că imaginile ies la cea mai bună calitate: îi spun pacientului când și cum să respire, când să stea nemișcat. Dar mecanismul de diagnostic include și tehnicianul, și radiologul, și medicul de laborator, și patologul, și asistentele.

E conștientă că atât furnizorii, cât și pacienții ar putea să enumere multe probleme și nemulțumiri legate de sistemul medical românesc, începând de la subfinanțare, lipsa personalului sau dotările din spitale, dar nu s-ar vedea niciodată făcând altceva. Și simte că are un echilibru în locul unde profesează acum.

Toate acestea au adus-o în punctul în care spune ferm că în niciun caz nu și-ar mai schimba specializarea și că apreciază foarte mult ceea ce face.

***

Articolul face parte din campania „Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.

Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.

„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.

Urmărește-ne pe Google News