Unul din cinci adulți români fumează zilnic și peste o treime dintre ei consumă episodic alcool în exces, adică cel puțin o dată pe lună, ceea ce reprezintă una dintre cele mai ridicate rate din UE (35% comparativ cu 19% în medie în UE), conform aceluiași Profil de țară. Procentual, în ambele cazuri, bărbații domină statistica. Inclusiv în rândul adolescenților, rata fumătorilor depășește media europeană (31% față de UE 21%).
Deși stilul de viață, desfășurarea comportamentelor de risc și patologiile diferă în funcție de clasa socială, istoricul familial, genetică sau zona geografică, există o serie de analize de rutină general valabile recomandate cu regularitate bărbaților, în funcție de vârstă.
E important să facem evaluări periodice, inclusiv la adultul tânăr și sănătos, ca să putem corecta factorii ce țin ce stilul de viață. Astfel, putem identifica factorii de risc adițional, cum e bagajul genetic”, explică Dr. Drăgan Țeicu Emil, medic specialist medicină internă la MedLife Genesys (Arad).
Analize recomandate bărbaților cu vârste până în 40 de ani
Adultul tânăr și sănătos, deci fără comorbidități, reprezintă prima categorie de vârstă, care se întinde între adolescență și 40 ani. În cazul lui, o evaluare regulată ar fi indicată o dată la doi sau trei ani și e compusă din analize de laborator.
La adultul tânăr și sănătos, până în 40 ani, analizele de rutină ar fi hemoleucograma, transaminazele TGO/TGP. Apoi, funcția renală, prin creatinină și uree. Glicemia, pentru a depista cât mai devreme problemele legate de diabet. Profilul lipidic, cu colesterolul total LDL/HDL, trigliceridele, acidul uric, markeri de inflamație, VSH/proteină C.
Dr. Drăgan Țeicu recomandă:
Hemoleucograma completă este un test de screening esențial în diagnosticul și monitorizarea bolilor hematologice, însă poate fi utilizat și ca test de rutină sau în cazul în care medicul specialist suspectează prezența unei infecții în organism. Măsoară, printre altele, globulele roșii, celulele albe, hemoglobina și trombocitele.
Transaminazele TGO și TGP sunt tot analize de laborator, reprezintă un set de teste care conturează tabloul funcției ficatului. Printre ele se numără valorile colesterolului total, prin LDL și HDL, cât și trigliceridele, care reprezintă un tip de grăsime (lipide) care se găsește în sânge.
Eu mai recomand dozarea TSH-ului. În general, printre pacienți, dar și printre colegi, se consideră că afecțiunile tiroidiene sunt apanajul sexului feminin, dar din practica medicală și din studii reiese că și bărbații sunt afectați la fel de mult. De aceea, încerc să urmăresc și funcția tiroidiană.
Dr. Drăgan Țeicu adaugă:
Și să nu uităm de controalele comune și esențiale, cum ar fi mersul la stomatolog, „La bărbați există o igienă mai deficitară a cavității bucale, de exemplu”, precizează medicul de la MedLife Genesys. De asemenea, e necesară vizita anuală la oftalmolog și un consult periodic la dermatologie.
Cum se adaptează schema de analize și investigații după 40 ani, în funcție de istoricul familial și personal
A doua categorie de vârstă începe de la 40 și cuprinde bărbații până în 70 ani. Aceleași analize se efectuează și pentru aceștia. „Cu mențiunea că în urma anamnezei și a examenului clinic, cât și a patologiei care poate deja să existe – cum ar fi hipertensiune, diabet, hepatosteatoză – ținând cont și de istoricul familial, ajustezi paleta de investigații pe care le soliciți după 40 ani”, punctează medicul.
Dr. Drăgan Țeicu atrage atenția și că bărbații adulți peste 55 ani trebuie să meargă periodic la evaluarea stării de sănătate a prostatei, exact cum femeile își fac consultul ginecologic. Iar cei care au în familie istoric de cancer de prostată, chiar mai devreme, de la 40 ani.
Un control de rutină al prostatei implică în principal o ecografie a aparatului urinar, pentru determinarea volumului prostatei. Apoi, printr-o analiză de laborator, verificarea valorii serice a PSA, care este proteina produsă de celulele prostatei, atât cele normale, cât și cele maligne.
De asemenea, după 40 ani, la cei care au în familie o rudă de gradul I cu cancer colorectal sau neoplazii intestinale, se poate începe screeningul pentru cancer de colon. Acest screening începe cu o colonoscopie, investigație care permite examinarea întregului colon, inclusiv a rectului. Polipii și unele tipuri de cancer pot fi eliminate în timpul acestei proceduri. O altă investigație este sigmoidoscopia, care permite examinarea mucoasei rectului și a părții inferioare a colonului (colonul descendent). Se poate realiza, de asemenea, colonografia CT, care presupune realizarea unor imagini ale întregului colon, cu un scaner CT, pentru a determina dacă există leziuni. Și bineînțeles, testele din scaun, cu care suntem obișnuiți încă de la controalele de rutină din copilărie.
Însă, „patologia care trebuie urmărită cel mai frecvent după 40 ani este cea cardiovasculară”, subliniază Dr. Drăgan Țeicu. Înainte de debutul pandemiei de COVID-19, peste o treime din decesele înregistrate în România au fost cauzate de boli cardiovasculare. În 2018, 19% din totalul deceselor au fost cauzate de boala cardiacă ischemică, o rată de peste două ori mai mare decât media la nivelul UE.
Tocmai de aceea, controalele de rutină sunt esențiale. „După acestea, trebuie avut în vedere un examen clinic sau un bilanț inițial, în care afli antecedentele heredocolaterale – istoricul de afecțiuni familiale – și atunci și în funcție de asta, cauți să identifici eventuali factori de risc”, mai adaugă medicul.
După 70 ani e esențial să ții sub monitorizare patologiile deja dezvoltate
După cum explică în continuare, majoritatea pacienților peste 65 sau 70 ani au deja dezvoltate anumite patologii, cum ar fi probleme cardiovasculare, diabet, afecțiuni pulmonare, afecțiuni hepatice. „Tocmai de aceea, evaluarea se face în funcție de aceste afecțiuni preexistente. Procentual, sunt mult mai puțini cei care după 60 ani nu au absolut niciun fel de patologie”, mai spune el pe baza expertizei sale.
Deși punctează că incidența acestor patologii tinde să se egalizeze între femei și bărbați, în ultimii ani, atât din cauza stilului de viață, cât și a ritmului vieții, a stresului de la locul de muncă și a factorilor care ne afectează în mod egal și constant, există, totuși o diferență care contează.
„Tendința bărbaților e să vină un pic mai târziu la medic, să se prezinte în momentul în care au deja simptomatologie. Din cauza asta, partea de prevenție la bărbați e un pic mai dificil de efectuat”, remarcă el. Din acest motiv, crede că e mai bine să previi, dar nu întotdeauna mai ușor. Căci prevenția presupune un efort destul de mare din partea medicului, care alocă mult timp și resurse pentru a explica necesitatea evaluării, necesitatea unui tratament de prevenție. Dar presupune la fel de mult efort și din partea pacientului, care trebuie să înțeleagă importanța acestui act medical, în care să aloce și el resurse.
Dar cu cât faci o obișnuință din a merge la medic, cu atât devine mai ușor să adopți un comportament de prevenție. În cadrul clinicilor MedLife, găsești medici extraordinari, cu experiență și acces la tehnologie de top, care te pot ajuta să îți monitorizezi starea de sănătate și să previi afecțiunile specifice bărbaților.
Acest articol este susținut de MedLife
Când știi ce ai, știi ce ai de făcut. Acesta este convingerea celui mai puternic sistem medical privat de diagnosticare și tratament creat de MedLife, care își propune să pună umărul la combaterea riscurilor asociate autodiagnosticului și automedicației.
Cum putem scăpa de efectele negative ale acestor fenomene? Cu ÎNCREDERE. În știință, în medici, în tehnologie și echipamente. În CUNOAȘTERE. Doar astfel putem avea soluții adevărate la probleme reale.
Laboratoarele și clinicile MedLife sunt locul în care expertiza medicilor, dublată de tehnologia de ultimă generație, oferă acces la un diagnostic corect și soluții personalizate nevoilor tale. Locul care îți dă încredere în tine, în mâine.