Icterul este primul simptom deranjant care le dă de gândit pacienților, alături de prurit, adică senzația de mâncărime a pielii, un simptom extrem de deranjant pentru pacient. Până atunci, boala poate avansa în mod silențios, oboseala sau scăderea apetitului fiind printre singurii indicatori, dar care nu trimit cu gândul direct la această afecțiune.

Este și cazul unui bărbat de 77 de ani, care s-a prezentat la Spitalul Memorial Băneasa, cu o formă de icter sever și prurit debilitant. Disconfortul vizibil l-a făcut pe pacient să ceară un control de specialitate. Pentru că simptomatologia indica o afecțiune serioasă, medicii au decis necesitatea unor investigații imagistice complexe: CT cu substanță de contrast intravenoasă și Colangio RMN, adică o examinare RMN specială, prin care se obțin imagini de înaltă rezoluție ale sistemelor hepatobiliar și pancreatic. Deoarece rezultatele au indicat o obstrucție severă a căilor hepatice, printr-o tumoră inoperabilă, medicii au decis o intervenție endoscopică imediată. 

,,La data examinării, pacientul avea un istoric bogat de afecțiuni. Printre altele, în urmă cu cinci ani, fusese diagnosticat și tratat corect de cancer colorectal. Fusese vindecat de această primă formă de cancer, deci aceasta nu era o recidivă, ci o nouă formă de boală. A ajuns la noi cu icter și prurit”, spune Theodor Voiosu, Medic Primar Gastroenterologie și Hepatologie, Spitalul Memorial Băneasa.

Istoricul medical, vârsta pacientului, dar și stadiul în care se afla boala i-au făcut pe specialiștii de la Spitalul Memorial Băneasa să aleagă o abordare ingenioasă și complexă, minim-invazivă, pentru bolnav. Extirparea tumorii nu era posibilă, dar drenarea căilor biliare era imperios necesară atât pentru salvarea vieții pacientului care, altfel, ar fi ajuns în insuficiență hepatică în decursul săptămânilor următoare, cât și pentru ameliorarea calității vieții prin rezolvarea icterului și a pruritului. 

,,Din cauza mărimii tumorii și a poziționării ei au existat doar două opțiuni de a face drenajul: endoscopic ( ceea ce am și făcut) sau percutanat. Cea de-a doua variantă, deși era mai ușor de realizat de către medic, afecta mai mult calitatea vieții pacientului pe termen lung. Acesta ar fi fost nevoit să rămână pe viață cu un dren extern și o punguță de colectare a lichidului biliar”, completează dr. Voiosu.

Pentru că zona este una extrem de dificil de abordat, a fost nevoie inclusiv de reorganizarea sălii de operație. Intervenția a avut loc în sala de radiologie intervențională de ultimă generație a Spitalului Memorial Băneasa, unde a fost adus carul endoscopic, pentru ca echipa multidisciplinară de specialiști, formată din: Mugur Grasu, medic primar radiologie intervenţională, prof. dr. Octav Ginghină, medic primar chirurgie generală și oncologică și dr. Theodor Voiosu, medic primar gastroenterologie și hepatologie, să se poată coordona extrem de precis și a realiza drenajul biliar.

,,Alături de colegii radiologi, am găsit cea mai bună cale de acces și zona care trebuia stentată. S-a montat un tub, numit stent, din ficat către tubul digestiv, și astfel am reușit drenarea bilei intern, fără să fie nevoie să îi montăm pacientului un tub exterior și o pungă colectoare care ar fi trebuit schimbată la fiecare câteva zile. Astfel, am evitat posibile infecții post-operatorii, iar calitatea vieții pacientului pe termen lung a fost mult mai bună”, explică Theodor Voiosu.

Recuperarea a fost aproape instantă. Deși a fost nevoie de anestezie generală pentru executarea intervenției, pacientul a putut mânca și bea încă din ziua procedurii. La 48 de ore, bărbatul a fost externat, pentru că valorile bilirubinei erau în scădere, iar icterul era în remisie. El a continuat tratamentul cu chimioterapia sistemică cu viză paliativă.

Stenturile biliare sunt mici “conducte” sau tuburi de plastic sau metal care conectează ficatul cu intestinul subțire, permițând bilei să circule de la ficat, prin pancreas și până la intestin, unde are un rol important în procesul de digestie. Tumorile căilor biliare pot afecta oricare dintre aceste canale, perturbând funcționarea normală a acestora. Din păcate, cauzele care declanșează cancerul căilor biliare nu sunt complet cunoscute. Statistica arată că el apare cel mai des la bărbații în vârstă de peste 70 de ani sau la persoanele asiatice, fumatul și consumul în exces de etanol fiind alți factori de risc recunoscuți, alături de o multitudine de alți factori procancerigeni.

 
 

Urmărește-ne pe Google News