Plictiseala și social media: capcana în care cazi și cum să ieși din ea

În era digitală, accesul nelimitat la conținutul online a devenit cea mai la îndemână soluție pentru eliminarea plictiselii.

Însă ai simțit vreodată că deși ești mereu cu telefonul în mână, te simți mai plictisit ca niciodată? Nu ești singurul.

În acest articol, o să explorăm modul în care utilizarea social media în mod neintenționat poate influența plictiseala și de ce scrolling-ul constant pe social media nu ne aduce satisfacția pe care o căutăm.

Cu toții ne refugiem în lumea virtuală, dar oare ne aduce ea mai aproape de fericire?

Să dezlegăm misterul relației dintre plictiseală și social media și să înțelegem ce impact are tot acest timp petrecut pe scroll asupra sănătății noastre mintale.

De asemenea, vei primi sfaturi utile pentru a nu mai cădea în capcana scroll-ului, în urma căruia simți și mai multă plictiseală.

Plictiseala și social media: o relație complexă

Cu câteva glisări pe ecran, avem acces la o lume întreagă de conținut: videoclipuri amuzante, știri de ultimă oră și postări inspiraționale. Este aproape imposibil să nu cazi în capcană și să nu consumi video după video, fie că e vorba de filmulețe cu animale amuzante, fie despre gătit sau diverse forme de divertisment. Aproape că am crede că unele sunt educative, de folos sau că contribuie la starea de bine (mai ales cele amuzante).

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Cu toate acestea, un studiu recent realizat de dr. Katy Tam de la Universitatea din Toronto arată că acest comportament nu numai că nu reduce plictiseala, ci poate chiar să o amplifice.

Studiul acesta foarte interesant a arătat că în urma vizionării filmulețelor, persoanele care au avut opțiunea de a schimba sau derula videoclipurile, adică de a viziona conținut video scurtat, exact ceea ce avem pe social media, au experimentat un nivel mai mare de plictiseală decât cei care au urmărit un singur videoclip, dar în întregime.

Acest lucru se întâmplă deoarece, în căutarea continuă de ceva mai interesant, nu reușim să ne angrenăm în niciun conținut, ceea ce amplifică senzația de nemulțumire. Aceast comportament este deseori întâlnit la cei care au probleme cu procrastinarea, adică cu amânarea sarcinilor importante fără un motiv întemeiat. 

Paradoxal, cu cât petrecem mai mult timp pe rețelele sociale, cu atât avem șanse mai mari să ne simțim goi pe interior. De ce? Pentru că notificările continue, comparațiile constante și fluxul nesfârșit de informații ne pot crea o senzație de suprasolicitare și, în cele din urmă, de plictiseală.

Scroll-ul constant pe rețelele sociale declanșează o cascadă de reacții chimice în creier, eliberând dopamină, neurotransmițătorul plăcerii. Această recompensă instantanee ne poate crea o dependență digitală, afectând concentrarea și stările de spirit pe termen lung.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Fiecare like, comentariu sau notificare activează circuitele creierului asociate cu recompensa, eliberând dopamină. Cu timpul, creierul se obișnuiește cu aceste recompense constante, ceea ce poate duce la o nevoie tot mai mare de stimulare și la dificultăți în a experimenta plăcere în activități din lumea reală.

Mecanismul este similar cu cel al dependenței de orice alt stimulent: creierul nostru nu face decât să se obișnuiască să caute senzația de plăcere și recompensa.

Consumul excesiv de social media poate duce la o desensibilizare a receptorilor de dopamină, ceea ce înseamnă că avem nevoie de stimuli din ce în ce mai puternici pentru a experimenta aceeași senzație de plăcere. Acest lucru poate afecta motivația și concentrarea și poate duce la apariția unor stări de anxietate și depresie.

Impactul plictiselii asupra sănătății mintale

Plictiseala nu este doar o stare de disconfort psihic, ci și un semnal că mintea noastră are nevoie de stimulare. Totuși, plictiseala poate avea consecințe serioase asupra sănătății mintale.

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Potrivit dr. Tam, plictiseala este legată de simptome depresive, performanțe academice slabe și chiar comportamente agresive.

Plictiseala apare atunci când există un decalaj între nivelul de angajament pe care îl avem și cel pe care ni-l dorim, fapt dovedit de dr. John Eastwood, psiholog și cercetător la Universitatea York din Canada. El a menționat că plictiseală este asociată și cu probleme de autoreglare emoțională și astfel, acest lucru poate duce la o stare generală de nemulțumire și la o scădere a calității vieții.

În loc să folosim plictiseala ca pe un semnal al nevoii schimbare, mulți dintre noi aleg să se refugieze în social media, creând un cerc vicios al nemulțumirii.

Dr. Mann a studiat plictiseala și a descoperit că aceasta poate conduce la comportamente riscante și impulsive, deoarece oamenii caută moduri de a scăpa de această stare neplăcută. În cartea sa „The Upside of Downtime” ea argumentează că deși plictiseala poate fi un motor al creativității, dacă nu este gestionată corect, poate duce la comportamente autodistructive, cum ar fi consumul excesiv de alcool, abuzul de substanțe ș.a. 

Plictiseala, deși poate părea inofensivă la suprafață, are potențialul de a genera efecte negative serioase asupra sănătății mintale și comportamentului uman.

Pe lângă contribuția pe care o are la dezvoltarea afecțiunilor menționate mai sus, plictiseala poate fi și un factor favorizant al dependenței de jocuri video (dr. Erin Westgate, psiholog la Universitatea din Florida).

Plictiseala determină oamenii să caute stimulare instantanee, ceea ce poate duce la o dependență de surse de recompensă rapidă, cum ar fi social media sau jocurile de noroc.

Poate să aibă plictiseala și avantaje?

Plictiseala, deși percepută ca un sentiment negativ, poate avea atât efecte benefice, cât și dăunătoare.

Conform dr. Pamela Rutledge, director al Media Psychology Research Center, plictiseala este un semnal motivațional care ne indică nevoia de schimbare.

Pe de o parte, plictiseala poate fi un motor care ne împinge să căutăm activități care să aibă sens pentru noi și să ne provoace. Pe de altă parte, dacă o percepem doar ca pe un defect personal, ne putem simți frustrați și vinovați, ceea ce duce la reacții impulsive precum scrolling-ul necontrolat pe social media.

Cum să eviți capcana scroll-ului de plictiseală

Știi senzația aia când nu poți să te desprinzi de telefon? E ca și cum creierul tău ar fi prins într-un carusel de dopamină! Fiecare mică descoperire în contextul social media pare interesantă, dar cu timpul, ai nevoie de tot mai multe ture pentru a simți același fior.

Pentru a evita capcana scroll-ului neintenționat care, după cum vezi de fapt, adâncește plictiseala, iată câteva sfaturi practice:

1. Setează-ți intenții înainte de a naviga pe internet: Înainte de a glisa ecranul, întreabă-te ce anume cauți cu adevărat? Dacă ești doar în căutare de distragere, ia în considerare să faci altceva care să-ți capteze atenția în mod semnificativ.
2. Stabilește limite: Setează-ți limite de timp pentru utilizarea social media și respectă-le. Telefonul contorizează cât timp petreci pe fiecare aplicație, iar tu poți vedea acest lucru. În acest fel, vei evita să te lași prins în ciclul nesfârșit al căutării de conținut.
3. Gândește-te la alternative: Identifică activități care îți oferă satisfacție și care te provoacă, cum ar fi cititul, învățarea unui nou hobby sau practicarea sportului. Chiar și vizionarea unui film sau serial poate fi mai bună, deoarece angrenarea în subiect durează mai mult, iar în spatele acestor activități sunt povești mai pline de substanță.
4. Devino conștient de emoțiile tale: Observă cum te simți înainte, în timpul și după utilizarea social media. Dacă observi o schimbare a dispoziției spre negativ, este un semn că trebuie să faci o pauză.
5. Învață să tolerezi și liniștea (lipsa dopaminei și a recompensei pe termen scurt): Plictiseala nu este întotdeauna un inamic. Învață să o accepți și să o folosești ca pe o oportunitate de a reflecta asupra activităților care aduc cu adevărat valoare vieții tale.

Concluzie

Plictiseala este o emoție complexă care a devenit și mai dificil de gestionat în această eră digitală și contribuie la instalarea sau accentuarea problemelor de sănătate mintală.

Deși scroll-ul pe social media poate părea o soluție rapidă de evitare a plictisului, în realitate, acest obicei poate agrava senzația de plictiseală și poate favoriza apariția depresiei și izolării sociale.

Este necesar să devenim conștienți de comportamentele noastre și să ne setăm intenții în ce privește modalități de a ne petrece timpul și de a ne stimula creierul.

Devino conștient de felul și calitatea conținutului media pe care îl consumi și transformă plictiseala într-o oportunitate de creștere personală și de angajare în activități cu adevărat semnificative.

Dacă ți-a plăcut acest articol te invit să explorezi și alte articole pentru a descoperi cum să îți îmbunătățești echilibrul emoțional și calitatea vieții. Ca psiholog clinician și psihoterapeut am creat un blog 

Ca psiholog clinician și psihoterapeut, am experiență în a ajuta oamenii să își îmbunătățească bunăstarea emoțională. Află mai multe despre cum te-aș putea ajuta iar pe blogul meu vei găsi resurse utile bazate pe cercetări științifice și pe propria mea experiență practică.

Urmărește-ne pe Google News