POVEȘTI CARE VINDECĂ. Un bărbat din Arad s-a internat pentru prima dată în spital la 52 de ani, pentru o hernie hiatală: „Operația te face cum ai fi nou, ca la început!”

La un moment dat, rutina lui s-a întrerupt, când a început să aibă senzații de arsuri pe esofag, stări de greață frecvente și să verse și de cinci-șase ori pe zi. De exemplu, în timp ce încărca sau descărca mezelurile trebuia să lase de urgență lăzile din mână și să fugă deoparte. „Puneam două lăzi în mașină, dar dintr-odată mă lua voma. Tot ce mâncam. Și dacă beam apă o vomitam.”

Slăbise în jur de 15 kg

A mers la un medic gastroenterolog care i-a dat niște pastile pentru refluxul gastroesofagian, iar în urma lor, starea acestuia s-a ameliorat. Au urmat câteva luni în care n-a mai avut nicio problemă, apoi arsurile și stările de greață au reapărut. S-a prezentat din nou la medic, a luat alte pastile, și tot așa, până în toamna lui 2021. „Am văzut că e tot mai rău și am zis să schimb medicul.” S-a gândit să ceară și o a doua părere.

O colegă a soției lui i-a recomandat un alt gastroenterolog și acesta i-a făcut o serie de investigații amănunțite, printre care o endoscopie și o colonoscopie și i-a pus diagnosticul: hernie hiatală de grad doi. L-a anunțat că e nevoie de o operație și i l-a recomandat pe Andrei Branco Tomescu, medic primar chirurgie generală la Spitalul MedLife Genesys din Arad. 

Hernia hiatală înseamnă că „un organ care stă în cavitatea abdominală pătrunde și urcă în torace pe lângă plămâni și inimă”, spune dr. Tomescu. Între torace și abdomen se află un mușchi numit diafragmă, iar pe acolo există o gaură numită hiatus, pe unde trece esofagul și pătrunde în abdomen, după care se continuă cu stomacul. Hernia hiatală se produce când prin acest orificiu urcă fie o parte din stomac, fie tot stomacul, fie alt organ.

Printre cauzele care contribuie la apariția acestei afecțiuni se numără ridicatul greutăților,  alimentația de tip fast-food, consumul excesiv de alcool și băuturi carbogazoase și fumatul.

În noiembrie 2021, medicul Tomescu l-a programat pe Iulian C. la operație, dar nu înainte să îi explice concret, pe un afiș din cabinet pe care erau desenate toate organele din cavitatea abdominală, ce urmează să opereze. Era cu atât mai importantă explicația cu elemente vizuale, cu cât, până la 52 de ani, Iulian nu fusese niciodată internat într-un spital și avea teamă nu atât de operație, cât mai ales de ce ar urma după aceasta.

„Mi-era frică de dureri”

Intervenția chirurgicală pe care medicul i-a făcut-o lui Iulian se numește cura laparoscopica a herniei hiatală cu valva antireflux anterioară tip Dor. Pentru a trata hernia hiatală, trebuie să readuci organele care au ajuns în torace înapoi în abdomen și să calibrezi orificiul de la nivelul diafragmului -hiatul- pentru ca acestea să nu mai urce înapoi, spune Dr. Tomescu. Totodată, trebuie să rezolvi refluxul gastroesofagian, simptomul care era, practic, cel mai deranjant pentru pacient. Refluxul gastroesofagian se produce atunci când sucul gastric, adică acidul clorhidric care ajută la digestie, urcă în esofag. Iar esofagul nu este obișnuit cu acest acid cu care este obișnuit stomacul care are mucus.

Pentru rezolvarea acestui simptom, Tomescu a creat o valvă antireflux de tip Dor, pe care a făcut-o celebră profesorul german, dr. Ablassmaier. Concret, „fundul stomacului se aduce anterior, 180 de grade. Tipul Dor e o valvă anterioară de 180 de grade”.

Medicul a învățat prima oară să opereze laparoscopic hernia hiatală în timpul rezidențiatului pe care l-a făcut în Arad și apoi în București, la Institutul Fundeni. „Am avut noroc de mentori care m-au lăsat să operez și care să-mi arate pas cu pas până am reușit să fac intervenția”, subliniază acesta.

Prima hernie hiatală operată laparoscopic în Arad a făcut-o când era rezident, alături de șefa lui, iar după ce s-a angajat la spitalul MedLife Genesys, a mers timp de o săptămână în München, chiar în sala de operație a profesorul Ablassmaier, să se perfecționeze în această tehnică. „Am învățat de la el multe secrete. Din momentul acela am început să fac valva antireflux Dor, până atunci făceam Nissen și Floppy Nissen, dar de atunci numai varianta Dor o fac dacă îmi permite patologia pacientului”, spune Dr. Tomescu. De asemenea, la medicul german a mai văzut cum pune acesta firele și ce tip de fire folosește și, spune el, „acum la noi se face exact cum se face la el, adică tot ce am văzut că el folosea și făcea, facem și folosim noi”.

Laparoscopia este mai ușoară pentru pacient decât ar fi fost intervenția clasică, adaugă doctorul, pentru că în timpul intervenției nu există atât de multe riscuri, iar recuperarea e mai rapidă.

Operația clasică, cum se făcea pe vremuri, pe lângă faptul că din punct de vedere chirurgical pentru echipa chirurgicală era foarte, foarte dificil, cu niște riscuri enorme – sunt niște organe sensibile prin zonă și trebuia să ajungi cu mâinile să scoți și să faci toată intervenția -, durerile erau extrem de mari.

Andrei Branco Tomescu, medic primar chirurgie generală, MedLife

La câteva ore după ce s-a trezit din anestezie, Iulian a putut merge, a vorbit cu familia la telefon și cu colegul de salon și s-a jucat pe telefon, fără să aibă durerile de care îi era frică. Pentru că s-a operat în timpul pandemiei, la prima lui internare și operație din viață n-a putut să aibă parte de vizite. Dar nici nu a dus lipsă de ceva, spune el, fiindcă a avut parte de tot ce a avut nevoie.

Oamenii din spital s-au purtat foarte bine, și domnul doctor, și asistentele.

Iulian C., pacient MedLife

A meritat toți banii, e de părere acesta. „Operația te face cum ai fi nou, ca la început”. Pe lângă faptul că nu mai are arsuri pe esofag și stări de vomă, acum simte că și respiră mai ușor.

După intervenție, a ținut un regim timp de o lună, în care a mâncat mai mult supe și mâncare pasată, nu a băut altceva în afară de apă plată și nu a făcut efort fizic. În plus, a trebuit să renunțe la mâncatul pe fugă, să mănânce încet și doar stând pe scaun și să nu se întindă în pat după ce mânca.

A avut noroc că restricțiile alimentare s-au terminat chiar înainte de Crăciun și a putut nu doar să guste din sarmalele, salata de boeuf și cozonacul de pe masă, ci și să le simtă cu adevărat gustul, pentru că de data asta le-a mestecat pe toate încet. 

După ce s-a operat, Iulian a fost nevoit să își schimbe jobul, pentru că nu mai avea voie să ridice greutăți. Lucrează în cadrul aceleiași firme, dar nu mai este șofer pe distribuție, ci agent de vânzări. Acum conduce o mașină mică și în loc de lăzi cu mezeluri, ține în mâini doar tableta și telefonul când se întâlnește cu clienții. Îi e dor de colectiv și de întâlnirile de dimineață cu restul șoferilor, însă e de părere că sănătatea e cea mai importantă.

***

Acest articol face parte din demersul RoMâine, inițiat și susținut MedLife, furnizorul național de sănătate al României.

RoMâine este un efort comun de însănătoșire națională, care se construiește cu grijă, respect, încredere, speranță și empatie. Valori care se regăsesc și în spitalele MedLife. Aici se aude grija, speranța prinde glas și se naște un mâine mai bun ca azi.

MedLife deține cea mai complexă rețea de spitale private din România, cu 14 unități spitalicești în București și în țară și mii de medici, asistente și infirmiere care împreună fac România bine zi de zi.

Intră pe medlife.ro/spitalele-medlife și află mai multe detalii.

#GrijaRoMaine #SpitaleleMedLife #ImpreunaFacemRomaniaBine

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News