Vă prezentăm în continuare cele mai comune mituri din psihologia populară, care sunt crezute de mulți oameni, pentru că le confirmă preconcepțiile, livrează răspunsuri rapide și accesibile la teme importante și sunt atât de frecvent întâlnite în spațiul public încât, prin repetare constantă, par validate de toată lumea:
Este benefic să ne exprimăm furia, nu s-o ţinem în noi
O mulțime de cărți, filme și materiale de dezvoltare personală promovează ideea greșită că exprimarea furiei față de alte persoane prin strigăte, comportamentul violent manifestat prin distrugerea unor obiecte sau manifestarea frustrărilor prin practicarea de sporturi dure determină calmarea persoanei respective și reprezintă o alternativă superioară la reprimarea acestor porniri și sentimente.
În ciuda percepției comune, furia nu eliberează, ci doar amplifică problemele psihice și emoționale, adâncește sentimentele de frustrare, respingere sau neputință pe care un om le trăiește în momente complicate din viață. Specialiștii în psihologie și comportament uman au dovedit că exprimarea furiei este utilă doar dacă este însoțită de acțiuni de îndrumare și suport pentru rezolvarea problemei care a cauzat sursa furiei.
În caz contrar, negativismul abordării și violența manifestărilor nu fac decât să declanșeze noi conflicte, care nu de puține ori iau forma unor incidente grave.
Când vine vorba despre iubire, contrastele se atrag
Un mit susținut de zeci de filme și romane de dragoste este cel conform căruia oamenii, cu cât sunt mai diferiți, cu atât sunt mai atrași unul de celălalt, pentru a se completa la nivel psihic și emoțional. Povestea cu un el și-o ea provenind din medii sociale contrastante, zone geografice îndepărtate, chiar din generații diferite este redată în atât de multe producții artistice încât ni se pare că este universal valabilă.
Această abordare este eronat asimilată filosofiei ying și yang și a fost infirmată de studii sociologice și statistici realizate la nivel global, care arată că tendința generală este ca două persoane similare să se atragă reciproc, datorită afinităților implicite, care țin de valori comune: locuri, amintiri, caracteristici fizice, bagaj emoțional și repere culturale.
Creierul meu e de emisfera dreaptă, al tău de emisferă stângă
Mulți oameni cred că ne folosim creierul în mod diferit în funcție de abilitățile personale: dacă suntem analitici, cu gândire logică, accesăm emisfera stângă, iar creativii, artiștii și visătorii se folosesc predominant de emisfera dreaptă.
Această părere este falsă și se bazează pe interpretarea eronată a informației științifice conform căreia regiunile creierului sunt specializate în anumite funcții și sarcini, dar este demonstrat că nu există o determinare, ambele emisfere fiind utilizate de toți oamenii în mod asemănător.
Mersul la psiholog este pentru oameni nebuni
Unul dintre cele mai răspândite mituri în psihologia populară este și cel mai periculos, pentru că determină oamenii să nu apeleze la medicul psiholog atunci când au probleme psihice și emoționale.
Stigma pe care cei din jur o aplică persoanelor care au nevoie de suport psihologic se manifestă sub forma marginalizării lor în viața socială, evitarea contactelor profesionale și chiar excluderea din echipe de lucru la serviciu.
Anxietatea, stresul sau depresia sunt afecțiuni psihice și trebuie să fie respectate și evaluate la nivel social la fel ca orice alte afecțiuni fizice. Mai mult, persoanele care suferă de aceste boli trebuie apreciate pentru curajul de a-și trata mintea și sufletul, pentru încercarea de a găsi echilibrul și armonia în viață.
Da, cunoașterea înseamnă putere, dar ea trebuie să fie corectă, completă, însoțită de empatie și de studierea profundă a psihicului uman. Cu ajutorul colecției de cărți psihologice de la editura Curtea Veche aveți prilejul să aflați cum să navigați prin labirintul minții umane, să vă înțelegeți trăirile și să-i cunoașteți cu adevărat pe oamenii din jurul vostru.
Sursa foto: www.piqsels.com/