ComenteazăConsultantul fiscal Veronica Duțu, fondator al Union Cont Expert, avertizează că România are nevoie urgentă de o schimbare profundă a politicilor economice pentru a evita o criză financiară majoră. În contextul în care Fitch a revizuit perspectiva de țară la negativă, Duțu subliniază că măsurile care trebuie luate nu ar trebui să implice suprataxarea, ci mai degrabă o reorganizare a aparatului bugetar și o colectare mai eficientă a banilor publici.
Ratingul de țară: La un pas de categoria „junk”
România păstrează în prezent ratingul de țară BBB-, cel mai scăzut din categoria investment grade. Această poziție fragilă indică o economie pe marginea prăpastiei, iar orice deteriorare suplimentară ar putea retrograda țara în categoria „junk” – echivalentul unui risc ridicat pentru investitori. Potrivit consultantului fiscal Veronica Duțu, „coborârea în această categorie ar amplifica semnificativ costurile de finanțare externă și ar afecta grav percepția investitorilor asupra stabilității României.”
Această perspectivă pesimistă este susținută și de tendințele actuale. Datoria publică, estimată să ajungă la 62% din PIB în 2026 și posibil peste 70% până în 2028, depășește cu mult media de 56% pentru țările cu același rating.
Deficitul bugetar: Un semnal roșu pentru piețele financiare
Deficitul bugetar proiectat pentru 2024, de 8,2% din PIB, este de aproape trei ori mai mare decât media de 3% pentru statele din categoria BBB. Acesta pune presiuni suplimentare asupra capacității României de a-și respecta angajamentele financiare internaționale.
Creșterile salariale și majorările de pensii din 2024 contribuie semnificativ la dezechilibrele bugetare. De exemplu, majorarea pensiilor din septembrie 2024 va avea un impact de miliarde de lei asupra bugetului și pe viitor, în timp ce măsurile de consolidare fiscală preconizate pentru 2025 – un deficit de 7,5% din PIB – sunt considerate insuficiente pentru redresarea economică.
„În acest ritm, ținta de a ieși din procedura de deficit excesiv abia în 2031 este nerealistă. Reducerea deficitului la sub 3% din PIB, cerută de Uniunea Europeană, necesită măsuri fiscale mult mai ferme decât cele planificate în prezent,” explică Duțu.
Impactul asupra piețelor financiare: Dobânzi mai mari și încredere scăzută
Un rating de țară scăzut are consecințe directe asupra piețelor financiare. Dobânzile pentru împrumuturi sunt în continuă creștere, reflectând riscurile economice și politice percepute de investitori. Veronica Duțu subliniază că „fiecare punct procentual adăugat la dobânda externă înseamnă miliarde de lei în plus pentru datoria publică.”
Această povară financiară limitează spațiul fiscal necesar pentru investiții esențiale, cum ar fi infrastructura sau educația. În plus, instabilitatea economică și politică determină o retragere a investitorilor străini, ceea ce slăbește perspectivele de creștere economică pe termen lung.
Criza politică adâncește insecuritatea economică
Polarizarea politică extremă, creșterea partidelor naționaliste și prelungirea incertitudinilor electorale au impact direct asupra încrederii investitorilor. „Alegerile parlamentare divizate și prelungirea mandatului președintelui actual reflectă o criză instituțională profundă. Fără o stabilitate politică minimă, este imposibil de implementat politici economice coerente,” avertizează consultantul fiscal Veronica Duțu.
În același timp, performanța slabă a exporturilor și creșterea economică redusă, prognozată la doar 1,4% pentru 2025, semnalează pierderea competitivității economiei naționale.
Soluții pentru redresare: Stabilitate fiscală și politică
În concluzie, Veronica Duțu propune adoptarea unor măsuri fiscale și structurale ferme pentru a evita o spirală a îndatorării. Printre priorități se numără:
- Reducerea cheltuielilor publice: O ajustare prudentă a cheltuielilor bugetare, inclusiv o reevaluare a majorărilor salariale și de pensii.
- Creșterea veniturilor: Măsuri care să stimuleze colectarea taxelor și să combată evaziunea fiscală.
- Promovarea investițiilor productive: Crearea unui mediu atractiv pentru investitorii străini și locali.
- Stabilitate politică: Încheierea disputelor politice și asigurarea unei guvernări coerente, care să inspire încredere atât populației, cât și investitorilor.
„România are nevoie urgentă de o strategie fiscală realistă, susținută de un consens politic. Doar astfel putem evita deteriorarea completă a ratingului de țară și redobândirea încrederii pe piețele internaționale,” a concluzionat Veronica Duțu. Deasemenea, consultantul fiscal consideră că măsurile vehiculate în spațiul public legate de o majorare a TVA-ului de la 19% la 21% sau majorarea impozitelor cum ar fi cel pe dividende nu ar face decât să crească și mai tare inflația care deja e cea mai mare din Eurpa. Se știe deja că România are, pentru a noua lună la rînd, cea mai mare inflație din UE, de 5,4% față de 2,5% media la nivelul blocului comunitar, potrivit datelor oficiale publicate în decembrie de Eurostat. O aceelerare a inflației și o presiune mai mare pe antreprenori nu este decât o evitare a tratării cauzei: risipa bugetară și ineficiența cheltuirii banilor pe care România îi împrumută de pe piețele internaționale.