Românii, pe locul I la consumul de tehnologie și la lipsa contactului cu natura, din opt țări europene

• Românii petrec cel mai mult timp conectați online, în fața ecranelor (80%) și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, zilnic, dintre locuitorii a opt țări europene și au cele mai mari dificultăți în crearea și menținerea relațiilor interpersonale (66%), potrivit raportului „HEAD DOWNERS 2021″ și a cercetării realizate de Kantar, în luna septembrie 2021, la cererea companiei VELUX.
• Sindromul „Dropped Head” sau Head Down (al „Capului aplecat în ecrane”) provoacă afecțiuni ale coloanei vertebrale pe termen lung, iar lipsa expunerii la lumina naturală creează dezechilibre fizice, mentale și emoționale. De asemenea, cei mai mulți oameni își petrec viața de zi cu zi în spații închise, la școală, serviciu sau acasă, în medie 90% din timp, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, citat de studiul VELUX.
• Soluții benefice pentru a preveni consecințele negative ale utilizării tehnologiei: contact frecvent cu natura (cel puțin o plimbare pe zi în aer liber), crearea unui colț verde din plante în casă sau mutarea spațiului de lucru într-o zonă a încăperii cu acces mai mare la lumină naturală, care crește productivitatea cu până la 15%. Geamurile cu eficiență energetică extinsă lasă să pătrundă în interior mai multă lumină și aer proaspăt, ceea ce ajută la reducerea stresului, prin scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.

Recomandări

Fiica lui Adrian Kreiner cere ucigașilor tatălui său daune de 3 milioane de euro. Suspecții, la proces: „Nu recunosc omorul”

Cei mai mulți dintre adulți, tineri și copii își petrec majoritatea timpului în interior, uitându-se la ecranele dispozitivelor o mare parte din zi, indică noul studiu HEAD DOWNERS 2021 realizat de VELUX și Kantar în perioada 3-6 septembrie 2021, în rândul a 2.408 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, din opt țări europene (Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia). 70% dintre respondenți recunosc că petrec prea mult timp uitându-se la ecranul unui laptop, smartphone sau televizor.

Românii petrec cel mai mult timp conectați online, în fața ecranelor (80%) și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, zilnic, dintre locuitorii a opt țări europene și au cele mai mari dificultăți în crearea și menținerea relațiilor interpersonale (66%), potrivit studiului menționat.În plus, 33% dintre români nu au privit nici măcar o dată cerul în ultima săptămână. Cu toate acestea, românii sunt cei mai orientați către natură și consideră contactul cu aceasta foarte important în proporție de 64% și, de asemenea, se află pe locul I în topul țărilor europene la recunoașterea diferitelor specii depăsări.

Recomandări

Procesul foștilor clerici Cornel Onilă și Sebastian Jitaru a ajuns la Înalta Curte. Detalii din dosarul agresiunilor sexuale împotriva elevilor de la seminar

93% dintre participanții la studiu au convingerea că tehnologia le răpește oamenilor anumite lucruri cu sens din viață și 66% dintre români cred cu tărie că progresul civilizației a produs îndepărtarea dramatică a omului de natură, aflându-se pe primul loc, în topul țărilor europene, cu această credință.

Aproape trei sferturidintre respondenți – indiferent de țară – recunosc că au pierdut contactul cu natura.

Care sunt consecințele asupra sănătății noastre? Ce putem face pentru a ne putea folosi în continuare de facilitățile tehnologiei moderne, dar și pentru a ne bucura de beneficiile naturii?

Pornind de la aceste două întrebări, studiul realizat de Kantar și VELUX vine nu doar cu cifre statistice, ci și cu soluții. Pentru a înțelege acest fenomen, este important în primul rând să devenim conștienți în ce mod ne afectează expunerea permanentă la lumina artificială a ecranelor, postura defectuoasă a gâtului, petrecerea timpului preponderent în spații închise și în lumea virtuală.

Recomandări

Un cuplu de români, Florin și Axinia, dispărut în inundațiile din Spania, e căutat în orezărie de copii: „M-au sunat părinții să-mi spună că-i ia apa”

• Privirea în ecrane – dezechilibre și patologii fizice

Una dintre consecințele directe a folosirii constante a ecranelor este reprezentată de tulburările degenerative ale coloanei, cu precădere a celei cervicale. Acestea sunt cauzate de postura deficitară permanentizată în mișcare de aplecare și coborâre a gâtului pentru a privi în ecrane, cel mai frecvent în cel al telefonului. Sindromul numit „Dropped Head Syndrome” („Capul aplecat” sau „Gâtul de text”) este un termen folosit de dr. Kenneth Hansraj, neurolog american. El subliniază că această constantă coborâre a privirii aduce modificări patologice în curbura coloanei cervicale, iar sindromul „Head Down” poate cauza contracturi și dureri musculare de la acute la cronice, atât în această zonă, cât și la nivelul omoplaților sau în regiunea lombară, afectând inclusiv copiii și adolescenții. La o ușoară înclinare în jos, formând un unghi de 15 grade, capul cântărește aproximativ 12 kg! Chiar și 27 kg, cu o înclinare la un unghi de 60 de grade¹, spre deosebire de postura corectă, cu privirea în față, când coloana vertebrală suportă o greutate de doar 5,5 kg a capului. Referirile studiului la frecvența acestui sindrom și la numărul tot mai mare de cazuri și patologii sunt cu atât mai importante cu cât 2021 a fost declarat de către International Association for the Study of

Pain, „Anul durerilor de coloană, la nivel global”² cu scopul de a atrage atenția asupra complexității patologiei coloanei vertebrale. Pauzele necesare de la ecranele multimedia, contemplarea priveliștii de la fereastră și o scurtă plimbare în aer liber sunt exerciții binevenite atât pentru starea de sănătate fizică, cât și pentru cea mentală.Dar mai ales pentru evitarea instalării simptomelor care compun sindromul Text Neck și a patologiilor asociate – cifoza, scolioza, apariția afecțiunilor oculare.

De asemenea, petrecerea timpului în compania ecranelor și lipsa contactului cu lumina naturală pot crea o deficiență a vitaminei D care este produsă de corpul uman prin expunerea la soare. Aceasta este esențială nu doar pentru sănătatea structurii osoase, a dinților, ci și pentru a preveni apariția unor boli precum diabetul de tip 1.Studiul realizat de Susanna Huh și Catherine Gordon³ în 2008 indică o conexiune nemijlocită între diminuarea timpului petrecut afară și creșterea rapidă a numărului de cazuri ale copiilor care suferă de carențe ale vitaminei D.

Indivizii maturi dețin toate premisele pentru a fi și mai afectați de aceste tulburări, dat fiind faptul că un adult petrece în medie 34 de ani din viață cu ochii în ecrane⁴ (ale telefoanelor, laptopurilor, televizoarelor, jocurilor sau e-book-urilor), respectiv 5.000 de ore pe an. Acest comportament este conștientizat de 70% dintre respondenți, care consideră că petrec mult prea mult timp în fața computerului sau folosind telefonul mobil. Aceste procente sunt și mai ridicate în rândul celor cu vârste între 18 și 34 de ani (75%) și al celor care trăiesc în mediul urban (78%). Dintre participanții celor opt țări la studiul realizat de Kantar și VELUX, românii se află pe locul I, în proporție de 80%, la consumul de tehnologie, declarând că petrec cel mai mult timp în fața ecranelor și cel mai puțin (68%) în contact cu natura, zilnic, comparativ cu croații (73%), polonezii (73%) și sârbii (74%), în timp ce slovacii (60%) și cehii (62%) petrec cel mai puțin timp în fața ecranelor.

• Tulburările mentale și emoționale

Potrivit aceluiași studiu, fiecare al treilea locuitor petrece mai puțin de 2 ore afară în zilele libere de la serviciu sau de la școală. Rezultatele sunt mult mai scăzutepentru perioada cuprinsă în timpul săptămânii, în care 2/3 dintre aceștia petrec mai puțin de 2 ore în aer liber. În acest context, experții estimează că 15% din populația globală suferă din cauza Tulburării afective sezoniere (TAS) sau a depresiei de toamnă – iarnă, cauzată de lipsa luminii naturale și de timpul în exces petrecut în fața ecranelor.Acestea au un impact negativ asupra abilității oamenilor de a construi și menține relații cu semenii, zonă în care românii ating cea mai mare proporție de dificultate, 66%, în comparație cu slovacii (57%) sau cu cehii, care sunt cel mai puțin afectați (44%).

Numeroase studii confirmă faptul că petrecerea timpului în natură scade agresivitatea, reduce simptomele tulburării ADHD (Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate) și întărește sistemul imunitar al copiilor. Părinții lor se luptă cu probleme care, reunite, sunt cunoscute sub numele de Sindromul deficitului de natură. Termenul îi aparține lui Richard Louv, autorul cărții „Ultimul copil al pădurii”. Acesta prezintă fenomenul prin care copiii pierd contactul cu natura și problemele de comportament cu care aceștia se confruntă din cauza lipsei timpului petrecut în aer liber, cum ar fi: dificultăți de concentrare, hiperactivitate, pierderea condiției fizice, boli ale civilizației moderne (obezitate, diabet etc.) și chiar miopie. Problema lipsei contactului cu natura este indicată mai des de respondenții care au copii, în special de părinții celor mai mari, cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani (76%).

Dezvoltarea urbană, noile tehnologii, stilul de viață, creșterea traficului și a timpului petrecut în mașină – toate contribuie la limitarea timpului petrecut în natură și, mai ales, la a fi prezent și a observa detalii din mediul înconjurător. Astfel, doar puțin peste jumătate dintre cei care au răspuns (57%) privesc în jur atunci când se află în afara casei și observă cerul, norii, păsările sau soarele. În plus, 33% dintre români nu au privit niciodată cerul în ultima săptămână. Cu toate acestea, românii sunt cei mai orientați către natură și consideră contactul cu aceasta foarte important în proporție de 64%, din tot studiul. Și, de asemenea, se află pe locul I în topul țărilor europene la recunoașterea diferitelor specii de păsări, în contextul în care 41% dintre respondeți recunosc doar maximum 5 specii.

„Lipsa timpului, utilitatea și atractivitatea tehnologiei moderne, comportamentele noastre, felul în care s-au schimbat canalele și modurile de comunicare, cât și excedentul de informație au devenit o barieră care ne împiedică să observăm ce se află în jurul nostru în mediul real, să ne bucurăm de beneficiile unei plimbări zilnice, să privim cu atenție natura și alți oameni. Trăind în lumea algoritmilor, nu înseamnă neapărat că trebuie să privim constant în ecrane. Uneori, pentru a ne simți bine și a ne relaxa, este suficient să privim cerul, să ne uităm la copacii pe lângă care trecem în drum spre școală sau muncă,” declară Noemi Ritea, director de piață VELUX pentru România și Moldova.

• Privirea sus! Soluții și beneficii pentru a reduce consecințele utilizării excesive a tehnologiei

Cei mai mulți dintre participanți sunt de părere că acest contact cu natura ne ajută să ne odihnim (93%) și să fim mai sănătoși (92%). Iar pentru că cei mai mulți oameni își petrec viața de zi cu zi în spații închise, la școală, serviciu sau acasă, în medie 90% din timp, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății⁵, este important ca aceștia să aibă acces la lumină naturală, aer curat, vedere către zone înverzite, cer, nori, soare pentru a trăi într-un spațiu cu beneficii reale pentru sănătate și starea de bine. În plus, cei care au contact vizual cu mediul natural înconjurător în timp ce își desfășoară activitățile zilnice la serviciu sunt mult mai eficienți, inclusiv datorită faptului că sunt expuși la perioadele zilei și la starea vremii, aspecte care contribuie la reducerea sentimentului de oboseală.

Aceasta este realitatea pe care o trăim în prezent, fără a fi pe deplin conștienți de consecințele acestui comportament asupra sănătății noastre fizice și mentale. Sau de faptul că schimbările mici pe care le putem face zi de zi vor aduce beneficii enorme pentru starea noastră de bine. Deși ne dorim să petrecem și mai mult timp aproape de natură, mai ales de când traversăm perioada pandemică, în realitate, petrecem mai puțin de o oră în fiecare zi afară, în natură. Chiar și exercițiul de a privi pe fereastră, a observa peisajul și a ne expune la lumina naturală începe să ne lipsească din ce în ce mai mult. Aceasta fiind un prim pas de a ne conecta cu realitatea imediată și cu mediul înconjurător. Concluzia raportului VELUX coincide cu cercetările de pe întreg continentul, este suficient să ne uităm la ceea ce spune Oliver Heath, unul dintre cei mai renumiți arhitecți care promovează designul biofilic și care încurajează participarea la proiecte locale de monitorizare a naturii. Care ne vor face să ne simțim mai fericiți⁶.

Chiar și atunci când nu avem timp să petrecem timp în natură, există soluții la îndemână. Pentru că viețile noastre au ajuns să se desfășoare aproape exclusiv în încăperi închise, Amos Goldreich, câștigător al unor premii precum „The International Architecture Award în 2019”, identifică patru elemente cheie ale designului biofilic prin care putem integra natura în interior. Dintre acestea, cele mai importante sunt conexiunea vizuală sau posibilitatea de a vedea din interior grădina sau mediul natural și pătrunderea luminii naturale în încăpere⁷. În interioarele pline de lumină naturală, productivitatea noastră crește cu până la 15%. Capacitatea de a observa priveliști extinse și de a privi în depărtare reduce, de asemenea, riscul de miopie. Geamurile cu eficiență energetică extinsă lasă să pătrundă în interior mai multă lumină și aer proaspăt, ceea ce ajută la reducerea stresului, prin scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.

Alte două elemente importante sunt reprezentate de calitatea aerului din interior, inclusiv de circulația corectă a acestuia. O persoană respiră de 22.000 de ori pe zi, motiv pentru care este atât de important să aerisim încăperile, să deschidem frecvent ferestrele și sistemele care asigură o înălțime constantă a calității aerului din casă. Pentru că parametrii corecți ai oxigenării interioare au un efect pozitiv asupra funcțiilor cognitive și a stării de bine. Potrivit Financial Times, care citează conversații cu arhitecți britanici de top, „astăzi, aproape fiecare proiect de construcție pentru locuințe implică oferirea unei experiențe interioare-exterioare” ⁸. Folosirea în casă a ferestrelor din lemn se încadrează perfect în stilul eco, mai ales dacă acestea sunt realizate din lemn provenit din culturi certificate, precum ferestrele VELUX. Acestea asigură protecția biodiversității, a habitatelor faunei sălbatice, precum și obținerea materiei prime în cantități care nu depășesc posibilitatea de reproducere a acesteia. Recolta durabilă este asigurată prin reîmpădurire și plantare de arbori.

„Raportul HEAD DOWNERS 2021 este parte a unei campanii care are ca scop încurajarea oamenilor de a fi mai aproape de natură și a-i aprecia valoarea în fiecare zi. Suntem convinși că numai atunci vom avea cu adevărat grijă de ea și ne vom bucura de prezența ei în viețile noastre. De aceea este important să conștientizăm alegerile pe care le facem în fiecare zi, să ridicăm privirea și să ne schimbăm perspectiva. Să aducem mici schimbări în fiecare zi, pe această direcție, este un prim pas. De exemplu, chiar dacă nu avem o casă cu grădină, merită să ne ocupăm de contactul zilnic cu natura, creând o fereastră care să ofere o perspectivă mai amplă asupra lumii exterioare. Pentru mulți adulți, privitul pe fereastră este un moment de introspecție și de relaxare profundă. În plus, orice mediu verde, de la plantele în ghiveci crescute la geam până la cele crescute sălbatic în natură oferă oamenilor beneficiile contactului cu un mediu sănătos, natural. Iar accesul la lumina naturală și la aer proaspăt are un impact neprețuit asupra modului în care ne simțim, asupra funcțiilor cognitive și a stării de bine.” , încheie Noemi Ritea.

1 https://www.infinitehealthgroup.com.au/text-neck-poke-neck

2 https://www.iasp-pain.org/advocacy/global-year/back-pain/

3https://www.researchgate.net/publication/5675275_Vitamin_D_Deficiency_in_Children_and_Adolescents_Epidemiology_Impact_and_Treatment

4 https://metro.co.uk/2020/05/21/average-adult-spends-34-years-life-looking-screens-poll-claims-12738422/

5 Report WHO Europe 2013: https://www.euro.who.int/en/health-topics/environment-and-health/air-quality/publications/2014/combined-or-multiple-exposure-to-health-stressors-in-indoor-built-environments

6 https://www.oliverheath.com/insights-and-news/news-item-winter-wellbeing-oliver-heaths-ways-to-boost-health-wellbeing-during-winter/

7 https://journalofbiophilicdesign.com/podcast-journal-of-biophilic-design/amos

8 https://www.ft.com/content/3fb26ab2-a70c-4e3e-af01-ec907b5c2ba3

Urmărește-ne pe Google News