Școala din România, semnal de alarmă după doi ani de pandemie: educația remedială, soluția de urgență pentru a evita o catastrofă [Articol susținut de Fundația „Nouă ne pasă”]

• Efectele pandemiei au accelerat rata abandonului școlar: 1 din 4 copii din mediul rural din România părăsește prematur școala
• După doi ani de pandemie și școală online, în clasele primare, copiii au uitat să scrie și să citească
• Profesorii spun că educația remedială este cea mai bună șansă ca elevii să recupereze materia pierdută, deși nu toți vor reuși să o facă
• Profesorii din programul „Nouă ne pasă” susțin peste 2.420 de copii din peste 80 de școli să nu renunțe la educație 
• Toți cei care doresc să îi ajute pe copiii din familii nevoiașe de la țară să meargă la școală o pot face donând o sumă simbolică la fiecare achiziție pe care o fac pe platforma eMAG

Elevul care mergea la o școală din Cernica nu a lipsit niciodată de la ore sau de la activitățile centrului after school Nouă ne pasă. El și alte sute de copii demonstrează că abandonul școlar poate fi combătut. Fundația Nouă ne pasă și eMAG investesc deja un milion de euro pentru a ține copiii defavorizați la școală. Mai mult ca niciodată, în România de azi, succesul în viață este determinat de locul unde te naști; sistemul românesc de educație este practic segregat între școlile de la oraș și ruda lor săracă, școlile din mediul rural.

Recomandări

„Omuleții verzi” ai lui Putin din România. Cum vor fi folosiți de Kremlin

În ciuda sorții nefavorabile, a locului în care se nasc și multor altor piedici, unii copii din comunități vulnerabile reușesc cumva să răzbată. „L. a terminat clasa a VIII-a în 2020”, povestește Irina Valuțanu, profesoară de Limba și literatura română la Școala gimnazială nr. 1 din Cernica, județul Ilfov. „Acest copil locuia cu mama, cu tatăl vitreg și cu un frate mai mic într-un container unde nu aveau curent electric decât două ore pe zi. Era marginalizat de colegi, avea și o problemă de sănătate și era foarte închis în sine. Pentru mine, e un exemplu de tenacitate, perseverență și dorință de a fi mai bun. A reușit să ia aproape 8 la Evaluarea națională la română și 6,50 la matematică. În timpul școlii online, își încărca telefonul în cele două ore când avea curent și nu lipsea de la ore sau de la activitățile centrului after school «Nouă ne pasă». Când era cald, își făcea temele afară, pentru că avea lumină naturală. Acum este în clasa a X-a la liceul de la Măgurele.”

Recomandări

Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE și MAI, în ședința CSAT: Campania lui Călin Georgescu a fost finanțată de un „donator”

În fiecare an, circa 40.000 de elevi din România părăsesc școala înainte de finalizarea ciclului preuniversitar, cei mai mulți dintre ei proveniți de la unitățile școlare din mediul rural. Alături de analfabetism, fenomenul abandonului școlar reprezintă fața cea mai vizibilă și mai urâtă a sistemului românesc de educație, care de trei decenii a cunoscut o mulțime de reforme și, de fapt, foarte puține schimbări. Fundația „Nouă ne pasă”, o organizație nonguvernamentală înființată acum un deceniu, arată ce se poate face pentru a combate această problemă majoră a învățământului românesc, investind începând cu anul școlar 2022-2023 circa un milion de euro în programe de educație remedială în școlile din mediul rural.

Abandonul școlar, o mare problemă a educației din România

Mai mult ca orice alt instrument de politici publice, școala contribuie la dezvoltarea economică și socială. Un studiu realizat recent de o cunoscută companie multinațională de consultanță arată că un leu investit într-un ciclu complet de educație, de la grădiniță la masterat, aduce la buget încasări de opt lei. Cu un randament de 700%, educația reprezintă una dintre cele mai rentabile investiții pentru stat, mai profitabilă chiar și decât investițiile în energie.

Recomandări

Marcel Ciolacu: „O voi sprijini pe Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”

La noi însă, școala, subfinanțată de mai bine de un deceniu, și-a pierdut până și menirea de a le oferi tuturor copiilor o educație de calitate, la fel de bună pentru toți copiii – căci toți merită aceleași șanse. Azi, sistemul românesc de educație este practic segregat între școlile de la oraș și ruda lor săracă, școlile din mediul rural. Mai mult ca niciodată, succesul în viață este determinat de locul unde te naști; un copil dintr-o familie din clasa mijlocie, dintr-un oraș mediu, are de la bun început mult mai multe șanse de a reuși la liceu sau la facultate decât colegii lor de generație de la sat.

Situația catastrofală a învățământului din mediul rural trage în jos absolut toate statisticile; școlile rurale se află în subsolul oricărui clasament, al oricărui indicator. Nu contează criteriul de ierarhizare – școlile rurale, în medie, sunt invariabil sub cele de la oraș. Dar rata abandonului școlar e de două ori și jumătate peste media UE de 9,9%.

„Copiii aceștia își pun singuri etichete: «doamnă, eu sunt prost»”

După doi ani de pandemie, tabloul de ansamblu al școlii românești arată rate-record ale abandonului școlar, de peste 23% în mediul rural; altfel spus, unu din patru elevi care intră în clasa I nu mai ajunge să finalizeze clasa a VIII-a. Acești copii nu vor avea niciodată acte de studii și singurele locuri de muncă pe care le vor avea vreodată vor fi, în cel mai bun caz, de muncitor necalificat. Asta, în cazul în care nu vor îngroșa rândurile emigranților, zilierilor sau ale celor care muncesc la negru. 

Una dintre soluțiile de urgență este educația remedială. Programul „Nouă ne pasă” al fundației cu același nume a fost lansat în 2016, prin înființarea de centre de tip after school în școlile rurale, și este deja un exemplu de succes, până în prezent oferind sprijin pentru peste 2.420 de elevi în situație de risc de abandon școlar și pentru peste 370 de profesori. Acești copii din medii defavorizate primesc sprijin sub formă de ore suplimentare (pentru consolidarea materiei predate la ore), sprijin psihologic, pentru a căpăta încredere în forțele proprii. Orele remediale se desfășoară cu grupe de maximum zece elevi, iar elevii trebuie să participe la program timp de cel puțin trei ani.

În plus, elevii mai primesc și câte o masă caldă de trei ori pe săptămână. Pentru mulți dintre ei, acesta este un motiv suplimentar de a reveni la școală în fiecare zi.

„Cea mai mare realizare este faptul că toți copiii din program au finalizat ciclul gimnazial, lucru care nu s-ar fi întâmplat altfel”, spune Irina Valuțanu. „Rezultatele școlare se îmbunătățesc vizibil, în special la elevii care nu lipsesc de la activități. Chiar dacă notele nu cresc semnificativ, elevi care altfel s-ar pierde și ar ajunge în situații de corigență reușesc să promoveze și să ajungă la note de 6 și chiar 7. Cea mai mare schimbare care se poate observa este la nivel emoțional: încep să aibă încredere în ei, să înțeleagă că și ei pot reuși, se simt importanți, și nu lăsați pe dinafară. Cred că pentru mulți dintre ei, indiferența celor din jur (familie, profesori, colegi) este ceea ce îi descurajează cel mai mult. Își pun singuri etichete («doamnă, eu sunt prost»), știind că nimeni nu are așteptări de la ei. Sunt copii care îmi spun că înțeleg mai bine la acest program și au curaj să mă întrebe orice, știind că nu există presiunea timpului și colegii care să râdă de ei.”

Doi ani de „vacanță”. Și apoi părăsirea definitivă a școlii

Educația remedială nu este, desigur, soluția tuturor problemelor. Este, totuși, menită să remedieze niște lipsuri, nu să suplinească școala propriu-zisă. 

Însă acest ajutor este esențial dacă vrem să evităm o catastrofă de proporții. „Noi, cadrele didactice, știam care vor fi urmările celor doi ani de «vacanță»” (din perioada pandemiei, n.red.), spune profesoara Valuțanu. „În școala noastră, orele remediale au fost dintotdeauna necesare, dar în această perioadă s-a adâncit prăpastia dintre copiii din mediul urban și cei din mediul rural. Atât pentru familie, cât și pentru copii, revenirea fizică la școală a fost un șoc. Am încercat să aducem cât mai mulți copii în program anul acesta, dar, din păcate, o parte dintre cei înscriși înainte de pandemie au pierdut legătura cu școala, pentru că n-au mai participat, în perioada online, nici la ore, nici la activitățile programului. Este foarte greu să recuperezi cei doi ani în care ei nu au evoluat – dimpotrivă, au uitat și ceea ce învățaseră până atunci.”

Educația remedială nu este ceva nou. Aceasta există deja, ca program național implementat de statul român, sub forma programului „Școala după școală”, care însă nu a reușit să își atingă scopul „deoarece grupul-țintă a fost format din copii care nu puteau recupera materia într-un timp atât de scurt (elevi corigenți, elevi care nu au participat la orele online și cei care nu au deținut dispozitive în timpul școlii online)”, își amintește profesoara Valuțanu, unul dintre profesorii care predau la „Clasa care nu se lasă”, locul în care elevi și profesori se încăpățânează să nu abandoneze. În plus, programul s-a dovedit a fi foarte anevoios pentru cadrele didactice din cauza volumului mare de documente solicitate de către autorități. 

În acest context, orele de educație remedială organizate după programul „Nouă ne pasă” sunt un adevărat colac de salvare, spune profesoara Irina Valuțanu, care arată cu degetul către programa prea încărcată („un instrument didactic gândit pentru roboți”), afirmând că orele de clasă sunt total insuficiente pentru foarte mulți copii, nu doar pentru cei înscriși în program. 

La aceste ore, activitățile se pot corela cu cele de la clasă și pot fi reluate acele noțiuni care nu sunt înțelese la ore, fără a urma neapărat litera programei școlare. Dacă la română, elevii mai mici pot face, de exemplu, „desene care să ilustreze acțiunea operei sau sentimentele trăite de ei în timpul lecturii, cei de clasa a VIII-a doresc să lucrăm cât mai mult pentru examen și au întrebări pregătite pentru lucrurile pe care nu le stăpânesc și pentru care solicită lămuriri suplimentare”.

Cu alte cuvinte, educația „remedială” arată cum ar trebui să fie, pur și simplu, educația.

eMAG, alături de clienții săi în sprijinul copiilor de la școlile rurale

Principala direcție de intervenție a Fundației Nouă ne pasă a fost, în ultimii ani, sprijinirea educației din mediul rural. De la lansarea programului omonim, bugetul alocat acestuia a crescut de la un an la altul, urmând a ajunge în următorul an școlar la peste cinci milioane de lei. Sursele de finanțare sunt, în principal, contribuțiile corporative ale platformei eMAG și donațiile clienților care aleg să doneze câțiva lei atunci când fac achiziții pe site.

„Atunci când educația nu se oprește, evoluăm și ca societate, și la nivel individual. Putem schimba paradigma noastră economică, a unei Românii ca furnizor de mână de lucru ieftină, cu aceea a unui stat cu o populație bine educată, care produce valoare. Dar pentru aceasta trebuie să avem grijă de copiii noștri și să îi ținem în școală. De peste 10 ani suntem implicați în programe de educație remedială alături de Fundația Nouă ne pasă, care a demonstrat că are un impact vizibil în comunitățile unde activează și poate schimba vieți. Pentru un viitor cu oameni responsabili, eMAG își pune la dispoziție platforma pentru donații, pentru ca și centrele din programul «Nouă ne pasă» să ajungă în cât mai multe locuri și să îi susținem împreună pe profesorii din «Clasa care nu se lasă»”, a declarat Tudor Manea, CEO eMAG.

„Le suntem recunoscători tuturor celor care nu au rămas indiferenți la problemele din educație, dar mai ales profesorilor din programul «Nouă ne pasă», care nu s-au lăsat învinși de neajunsuri și au luptat ca fiecare copil care le-a trecut prin clasă să rămână în școală o perioadă cât mai lungă de timp. Datorită lor, rata abandonului școlar este aproape de zero acolo unde avem centre after school”, a declarat Tudor Vlad, președinte al Fundației Nouă ne pasă.

Fundația Nouă ne pasă finanțează proiecte de educație remedială pentru copiii din mediul rural prin centre de tip after school, susține centre de sprijinire a copiilor cu performanțe deosebite la matematică, fizică și informatică, oferă cursuri de programare pentru copii și, de asemenea, dezvoltă proiecte de integrare a sportului în școală. Fundația oferă și finanțări nerambursabile, sub formă de granturi, pentru proiecte educaționale derulate de ONG-uri și școli.

Toți cei care doresc să dea o mână de ajutor pentru ca elevii cu o situație materială precară de la sate să aibă o șansă în plus la educație pot face donații, cu un simplu click, atunci când achiziționează produse pe platforma eMAG.

Campania „Educația nu se oprește niciodată” face parte din platforma de sustenabilitate eMAG „Responsabilitatea noastră nu se oprește niciodată” și reprezintă și un omagiu pentru profesorii din programele de recuperare „Nouă ne pasă” dezvoltate de Fundația Nouă ne pasă, care predau în „Clasa care nu se lasă” și care îi învață pe copii că lecția cea mai importantă este aceea de a nu renunța.

Oricine poate susține programul „Nouă ne pasă” cu o donație direct din aplicație sau din site pe www.emag.ro/nouanepasa atunci când achiziționează un produs și poate astfel contribui la susținerea orelor de educație remedială pentru copiii cu risc de abandon școlar.

Urmărește-ne pe Google News