Suceava, lecție de sustenabilitate. Cum s-a transformat un depozit de deșeuri într-o zonă verde, cu finanțare nerambursabilă prin granturile SEE

Înainte de tehnologizare și închidere in situ, depozitul de deșeuri de la Ipotești era neconform și contribuia la poluarea zonei.

Suceava este unul din cele trei orașe românești selectate în cadrul Misiunii UE “100 orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030”.

Orașul bucovinean, cu o populație de 85.000 de locuitori, și-a asumat misiunea de a acționa ca un centru de experimentare și inovare, deschizând drumul pentru celelalte orașe ale României să devină neutre din punct de vedere climatic.

O etapă importantă în îndeplinirea acestui obiectiv o reprezintă închiderea depozitului temporar de deșeuri municipal Ipotești, inițiativă finalizată cu succes, cu ajutorul Granturilor Spațiului Economic European (SEE). 

Proiectul sucevean a bifat ZERO cheltuieli din bugetul local, finanțare nerambursabilă acordată în avans din Granturi SEE și ZERO întârzieri în implementare, ca urmare a respectării termenelor de plată stabilite între Municipalitate și constructorii care au executat lucrările. 

Orașul s-a confruntat cu o problemă de mediu majoră

Suceava s-a confruntat cu o provocare majoră de mediu, la finalul anului 2019, când înregistra peste 420.000 de mc de deșeuri colectate, care nu puteau fi depozitate în mod ecologic și, conform cu legislația europeană, depozitul ecologic de la Moara fiind încă în etapa de construcție. 

Depozitele temporare de deșeuri municipale au un important impact negativ asupra mediului și peisajului, având în vedere că amplasarea acestora este, de regulă, în perimetrul unor zone urbane, cu consecințe ecologice, sociale și economice nefavorabile.

Potențialele surse de poluare sunt variate și includ împrăștierea deșeurilor ușoare (hârtie, plastic) de către vânt, pătrunderea apei din precipitații în corpul depozitului, generarea emisiilor în atmosferă, apariția incendiilor sau formarea de miros și praf.

Suceava a avut o soluție inovativă și a economisit costuri de 10 milioane de euro 

Anual, aproximativ 96.000 de mc compactați de deșeuri municipale au fost stocate la Ipotești, până la sfârșitul lunii iulie a anului 2019 când a devenit operațional depozitul ecologic Moara. Transferul acestor cantități de deșeuri ar fi implicat costuri de aproape 10 milioane de euro.  

În primă instanță, au fost analizate două variante: transferul deșeurilor către depozitul ecologic versus închiderea depozitului temporar Ipotești in situ. Conform studiului de specialitate, din analiza comparativă, care a luat în considerare costurile de realizare a investiţiei cu respectarea legislației de mediu, s-a ajuns la concluzia că închiderea depozitului temporar de deșeuri in situ este cea mai potrivită soluție pentru realizarea acestei investiţii.

Recomandări

Prima ninsoare în București. Imagini cu primii fulgi de zăpadă din acest sezon

Derulat în paralel cu alte cinci proiecte cu obiective similare – închiderea unor depozite de deșeuri temporare în Cluj – Napoca, Deva, Botoșani, Fălticeni și Gura Humorului, finanțate tot în cadrul Programului SEE „Mediu, adaptare la schimbările climatice și ecosisteme” (RO-Mediu), proiectul sucevean a reușit să iasă în evidență prin soluția tehnică inovativă aleasă: introducerea aerului comprimat în corpul depozitului pentru scăderea încărcărilor levigatului și reducerea substanțială a emisiilor de gaze.

Astfel, s-a reușit evitarea transportului deșeurilor deja colectate la Ipotești către depozitul Moara, ce ar fi ar fi durat circa patru ani și ar fi generat poluare în oraș. În plus, închiderea in situ a depozitului temporar de la Ipotești a prelungit termenul de funcționare a depozitului ecologic Moara cu peste 3 ani. 

Principalele etape de neutralizare a depozitului Ipotești au presupus: organizarea șantierului și mobilizarea resurselor necesare, pregătirea zonei prin îndepărtarea vegetației și profilarea terenului, îndepărtarea deşeurilor din zonele de margine ale depozitului, recondiţionarea terenului de construcţie, crearea unui sol stabil, executarea drumului de acces pentru realizarea etanşării finale și a lucrărilor de întreţinere în jurul depozitului. S-au creat sisteme temporare de colectare şi evacuare a apei de suprafaţă, s-au montat instalaţii pentru sistemul de monitorizare a apei freatice și s-a efectuat amenajarea peisagistică cu plantarea de iarbă.

Recomandări

Târgul de Crăciun București 2024. Cel mai mare târg din România: peste 130 de căsuțe, roată panoramică, trenuleț, carusel, concerte și multe spectacole

Cheia succesului: Granturile SEE

O decizie rapidă a finanțatorilor, de suplimentare a valorii inițiale a proiectului a avut un impact benefic asupra rezultatelor și sustenabilității acestuia.

Astfel, fondurile suplimentare nerambursabile, obținute într-un timp scurt, au putut să fie utilizate pentru integrarea unui sistem SCADA (sistem de monitorizare, control și achiziții de date). Sistemul digital este unul inovativ, fiind utilizat în monitorizarea depozitului pe o perioada de 30 de ani, pentru a măsura noxele emise de deșeurile acoperite.

Cu această componentă tehnică, se va asigura conformitatea inițiativei de la Ipotești cu directivele europene și legislația națională de monitorizare a depozitelor temporare de deșeuri, iar valoarea totală a investiției este de aproximativ 2,5 milioane euro.

“Am beneficiat de suportul și susținerea Granturilor SEE pe tot parcursul proiectului, iar efectuarea plăților la timp a condus la o bună fluidizare a lucrărilor specifice proiectului. Aportul sprijinului financiar și eficiența procesului de finanțare au fost două elemente cheie în rezultatele remarcabile ale acestui proiect”, a precizat Ion Lungu, primarul orașului Suceava.

„A contat foarte mult faptul că inițiativa noastră a adus plus valoare orașului Suceava și comunității locale, iar finanțatorii au înțeles acest lucru, aprobând într-un timp foarte scurt suplimentarea sumei acordate pentru a adăuga depozitului temporar de la Ipotești și o componentă digitală, care ne asigură pe noi toți că se respectă normele de mediu și populația rămâne în siguranță”, a declarat și Mihai Hostiuc, managerul proiectului.

Spațiu verde, aer curat, invitație la socializare

Inițiativa de la Ipotești a însemnat mai mult decât eliminarea unei surse de poluare pentru suceveni. Ea vine și cu un beneficiu important social, prin reamenajarea terenului pe care se aflau deșeurile reziduale. Acesta devine un spațiu verde, cu aer curat, dedicat sucevenilor, ca o invitație de a petrece mai mult timp în aer liber.

„Satisfacția mea personală a fost faptul că terenul degradat va fi transformat într-un cadru natural, optim de petrecere a timpului liber, un spațiu care contribuie și la reducerea nivelului de poluare prin purificarea aerului”, a mai declarat Ion Lungu, edilul Sucevei.

Prin realizarea acestui proiect impactul asupra mediului a fost redus și concomitent s-a lucrat și la asigurarea unui impact social profund asupra comunității locale. 

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu € 3,3 miliarde între 1994 și 2014 și € 2,8 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 – 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.ro și www.eeagrants.org. 

Urmărește-ne pe Google News