Biblioteca digitală NABU ajunge în fiecare casă, indiferent de veniturile familiei. Important e să aibă un telefon mobil sau o tabletă și acces la internet, chiar și pentru o scurtă perioadă. Astfel, părinții și copiii pot să descarce gratuit aplicația NABU și apoi cărți potrivite vârstei. Odată descărcate, le pot citi oricând. 

Proiectul a fost lansat în România în toamna lui 2022, la inițiativa asociațiilor UiPath Foundation, NABU și OvidiuRO, care și-au asumat misiunea de a ajuta copiii să-și îmbunătățească atât competențele de literație, cât și pe cele digitale. Aplicația este valabilă deja în șase țări.  

Aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional, adică nu înțeleg ce citesc și nu pot formula idei, arată Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România, publicat în 2022. Prin urmare, biblioteca NABU este o resursă valoroasă pentru ei. 

În aplicație copiii găsesc peste 150 de cărți bilingve, în română și engleză, organizate pe niveluri de fluență la citit . NABU pune, de asemenea, la dispoziție o colecție de 40 de cărți în ucraineană pentru copiii refugiați, dintre care 10 sunt deja bilingve, ucraineană-română.

Am vorbit cu trei dintre ilustratoarele care au citit poveștile și au desenat personaje într-un mod cât mai atractiv, astfel încât cei mici să devină tot mai curioși și să se bucure de fiecare pagină. 

„Visul meu este să fac lucruri pentru copii, să deschid pentru ei această lume a imaginației”

„Pentru mine desenul a fost mereu un refugiu și mi-am dorit să fie și pentru alții”, spune Ștefania Tănase, 27 de ani. Este unul dintre motivele pentru care s-a implicat ca ilustratoare în proiectul NABU. „Și pentru că mi-a plăcut această modalitate de a diminua analfabetismul. Copiii învață lucruri noi atât prin text, cât și prin imagine”, adaugă tânăra. 

Ștefania a aflat despre NABU de la o profesoară de-ale ei de la Universitatea de Arte. „Doamna Stela Lie știa că visul meu este să fac lucruri pentru copii, să deschid pentru ei această lume a imaginației”, explică ea.   

Dincolo de faptul că volumele NABU le pun celor mici imaginația la contribuție, cărțile, crede ilustratoarea, îi ajută și să învețe o limbă străină, multe fiind și în română, și în engleză. 

Înainte să ilustreze pentru NABU, Ștefania a ajuns în comunități vulnerabile și a cunoscut copii din familii cu venituri mici sau la limita subzistenței. Împreună cu alți colegi de facultate tânăra strângea pentru aceștia jucării.  

„Din experiența mea, cam toată lumea are un telefon”, mai spune Ștefania. „Mi se pare fascinant și de viitor că NABU s-a gândit cum să livreze aceste cărticele într-un mod eficient, printr-o aplicație”. 

O căsuță care-și închide sau își deschide ferestrele, în funcție de emoții

Până acum, tânăra a ilustrat cinci cărți pentru NABU. Printre cele care se află deja în aplicație se numără „Căsuța umbrelă” de Cristina Beatrice Preda, o casă hotărâtă să își găsească un prieten care să rămână cu ea oricum ar fi vremea. „În general oamenii o foloseau numai când ploua. Un cocoș, de exemplu, îi spune că nu are ce căuta printre cocoși, că nu arată ca restul. Până la urmă, un băiețel rămâne cu ea și atunci se simte inclusă”, povestește ilustratoarea. 

Ca să câștige interesul copiilor, Ștefania a desenat o casă cu ghetuțe și ochi albaștri, capabilă să se exprime foarte bine și să-și închidă sau să-și deschidă ferestrele, în funcție de propriile emoții. 

Ilustratoarea s-a regăsit în special în cartea „Spiridușii îi spuneau Marni” de Liana Alexandru.

E povestea unui băiat care și-a pierdut bunica în perioada Sărbătorilor de iarnă, la fel cum s-a întâmplat și în cazul Ștefaniei. Din cauza pierderii, pentru personaj Crăciunul nu mai avea farmec, însă voia să ajute o prietenă să se bucure în continuare de această sărbătoare. 

Cartea pentru care Ștefania a stat mai mult pe gânduri până să ilustreze se numește „De-a v-ați ascunselea”, de Sandrine Umuhoza, autoare din străinătate. „Mi s-a părut mai grea pentru că e vorba despre două fetițe care se joacă într-o piață”, spune ea. „În piață sunt multe lucruri și ai de desenat tarabele și oamenii, astfel încât să dai impresia de aglomerație”. 

Imagini de basm cu domnul Șoricescu și domnul Motănescu

Unul dintre lucrurile pe care ilustratoarea Georgiana Lăpușneanu, 24 de ani, le apreciază la această bibliotecă digitală este că e plină de volume care abordează teme precum prietenia și întrajutorarea. 

Georgiana, masterandă la Universitatea de Arte, a ilustrat, la fel ca Ștefania, cinci cărți pentru NABU. În cadrul proiectului, „am învățat să revăd lumea prin ochii unui copil, să văd totul mai colorat, mai jucăuș”, explică ilustratoarea, care a început să deseneze prima dată pentru cei mici odată ce a ajuns în această echipă. 

Provocarea cea mai mare crede că a fost cartea „Domnul Șoricescu și domnul Motănescu” de Amon Muberuka. Motanul avea o familie înstărită, în timp ce șoarecele se descurca mai greu. „Este despre întrajutorare și de la început m-am gândit la poveștile pe care mi le citeau ai mei când eram mică, în special bunica”, povestește Georgiana. „Am vrut să o duc spre acea direcție de basm, m-am gândit la o lume magică cu castele și eroi”. 

Prin implicarea în acest proiect studenta e convinsă că a depășit o temere, și anume că nu va reuși să-i bucure pe copii cu ilustrațiile ei. 

În plus, Georgiana a participat recent la un workshop organizat de NABU, unde le-a citit povești copiilor și i-a încurajat să ilustreze o pagină. „Le-am oferit toată atenția și dedicarea mea și i-am văzut zâmbind și relaxându-se”, spune tânăra ilustratoare. 

Ilustrații care să ajute copiii

Maria Sărățeanu, 21 ani, se numără, de asemenea, printre ilustratoarele cărților NABU. E studentă la animație, la Universitatea de Teatru și Film, și își dorește să contribuie de pe acum la educația din România. Prin NABU a participat, de pildă, și la un workshop, unde a desenat împreună cu mai mulți copii refugiați din Ucraina. 

„Mi s-a părut interesantă ideea să fac ilustrații care să ajute copiii. Sunt importante în aceste cărți, pentru că le captează atenția”, spune ea despre decizia de a se alătura echipei. Maria a ilustrat trei cărți pentru NABU și a rămas deja cu o lecție importantă: munca în echipă contează foarte mult, ca să duci la bun sfârșit un astfel de proiect. 

În ceea ce privește volumele ilustrate, simte că „Marea este casa noastră” de Cristina Beatrice Preda a solicitat-o cel mai tare. „Este o poveste complexă, dar în același timp pentru copii”, explică Maria. 

Pe scurt, o familie de delfini le cere ajutor unor oameni, ca să salveze o suprafață de mare poluată. „Te face să te gândești la ecosistem și la cât de important e să ținem la natură”, mai spune Maria.  

–

În România aplicația gratuită de citit NABU a depășit 60.000 de descărcări în mai puțin de șase luni de la lansarea oficială. În continuare NABU își dorește să ajungă la cât mai multe familii din România și are nevoie de sprijin financiar pentru a-și continua misiunea. Pentru a susține NABU accesați: https://bit.ly/3Y8YwVZ sau, pentru mai multe detalii, contactați NABU la adresa: info@nabu.org. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News