Banii românilor și obiceiurile de economisire
Cei mai mulți români nu își controlează strict banii pe care îi câștigă cu greu în fiecare lună și cheltuiesc o mare parte din venituri pe lucururi inutile sau pe vicii precum fumatul și consumul de alcool. 33% dintre români declară că nu au o rutină de economisire, cel mai ridicat procent la nivel european. Chiar dacă la o primă vedere imaginea de ansamblu pare sumbră, contextul pandemic a pus pe gânduri majoritatea cetățenilor în ceea ce privește gestionarea finanțelor personale. Astfel, post-pandemie, 83% dintre români încearcă să facă economii, iar tinerii cu vârsta între 25 și 34 de ani sunt cei mai interesați de aspectul financiar al vieții lor.
Mulți cetățeni declară că nu fac economii deoarece își doresc să profite la maxim de viață, iar ușurința cu care pot accesa un credit în cazul unei urgențe îi ajută să pună liniștiți capul pe pernă la culcare. Experții în credite internaționale de la Finbino ne avertizează, însă, că trăim într-un context economic particular și că această strategie ar putea să nu funcționeze așa cum ne așteptăm pe termen lung.
Bugetul personal, secretul rezistenței financiare pe timp de criză
Nu există o metodă mai bună de a rezista pe timp de criză decât o atitudine realistă în fața greutăților care ne așteaptă. Astfel, o analiză corespunzătoare a situației financiare în care ne aflăm ne va ajuta nu doar să scădem cheltuilelile, ci și să ne dăm seama dacă avem nevoie să creștem veniturile.
Pasul 1: Calculați veniturile totale pe care dumneavoastră sau familia dumneavoastră le obțineți într-o anumită perioadă de timp (cea mai la îndemână este perioada de o lună). Luați în calcul salariile, alocațiile copiilor, eventualele venituri din activități de freelancing etc. În acest fel ne dăm seama și dacă suntem mulțumiți de banii pe care îi avem la dispoziție lunar sau dacă avem nevoie să găsim surse alternative de venituri.
Pasul 2: Calculați cheltuielile obligatorii. Aici intră chiria (sau ratele pentru locuință), facturile (și modul în care acestea variază în funcție de sezon), transportul, bugetul de mâncare, școala și after-school-ul celor mici etc. Fiți foarte stricți cu alegerea cheltuielilor obligatorii și alegeți-le doar pe cele fără de care nu ați putea supraviețui. De exemplu, abonamentul la Netflix nu intră în grupul cheltuielilor obligatorii.
Pasul 3: Utilizați extrasul de cont de luna trecută, bonurile pe care le-ați păstrat întâmplător și memoria personală pentru a face o listă a cheltuielilor variabile. Aici includem cheltuielile cu distracția (filme, ieșiri în oraș etc.), haine, electronice, abonamente la diverși furnizori de entertainment etc.
Pasul 4: Identificați clar asupra căror aspecte ale vieții puteți interveni pentru a scădea cheltuielile. De exemplu, puteți renunța la mersul la film în detrimentul filmelor de acasă. De asemenea, puteți economisi bani prin înlocuirea produselor alimentare de brand cu unele mai ieftine. În plus, prin reorganizarea garderobei personale puteți evita achiziționarea hainelor noi de care, de cele mai multe ori, nu aveți nevoie.
Pasul 5: Faceți un plan pentru luna viitoare care să ia în calcul veniturile și cheltuielile după ajustări. În ziua în care primiți banii, puneți imediat de-o parte diferența obținută (într-un cont de economii). Astfel, nu doar că veți reuși să faceți economii, ci vă veți obliga să utilizați doar banii planificați pentru cheltuielile din luna respectivă.
Pe lângă stabilirea unui buget lunar și crearea unui fond de economii consistent, puteți apela și la o altă strategie cu ajutorul căreia bunicii și străbunicii noștri au trecut prin vremuri la fel de grele: cămara cu bunătăți. Profitați de reducerile oferite de supermarketuri și achiziționați periodic bunuri neperisabile (fasole, ulei, zahăr, făină, murături, conserve de diferite feluri etc.). Acestea pot fi stocate foarte ușor în cămară, pe balcon sau în dulapul din bucătărie. Astfel vă veți asigura un confort financiar, dar și unul psihic în cazul în care trebuie să facem față unei noi crize economice mondiale.