American Beauty

„American Beauty” este, fără îndoială, un film grozav, cu interpretări fantastice, dar se confruntă cu critici din cauza unei povești care implică atracția nepotrivită a unui tată față de prietena fiicei sale adolescente. Scena în care Kevin Spacey și Mena Suvari aproape că se angajează într-o scenă de dragoste este inconfortabilă de privit, mai ales având în vedere natura nepotrivită a relației lor de la început. Filmul joacă fanteziile luxuriante ale lui Spacey pentru comedie, ceea ce face ca întâlnirea reală să fie și mai tulburătoare. În contextul mișcării #MeToo și al acuzațiilor de agresiune sexuală ale lui Kevin Spacey, această scenă devine și mai dificil de urmărit.

Requiem for a Dream

Scena incomodă în cauză are loc la sfârșitul filmului „Requiem for a Dream”, când fiecare dintre personajele principale se află în cel mai rău capitol al dependenței. Jennifer Connelly o interpretează pe Marion, o dependentă de heroină care recurge la a-și vinde trupul pentru drog atunci când este recrutată să facă un „spectacol” pentru un grup de bărbați care o batjocoresc și aruncă cu bani pe ea și pe o altă femeie în timpul spectacolului.

Nu este vorba atât de o scenă de dragoste, cât de un act grafic îngrozitor, care are loc în mijlocul unei secvențe învolburate, editate cu brio, care nu numai că împletește situațiile îngrozitoare în care se află fiecare personaj, dar transmite publicului panica și disperarea acestora prin utilizarea eficientă, dacă nu chiar stridentă, a valorii de șoc.

Gone Girl

În „Gone Girl”, cea mai înfiorătoare scenă implică planul diabolic al lui Amy de a-i înscena o situație soțului ei, care include o scenă de dragoste macabră și tăierea gâtului lui Desi (Neil Patrick Harris). Tensiunea crește încă de la început, cu iluminatul asemănător cu cel al bordelului din cameră și partitura premonitorie, pregătind scena pentru groază mai degrabă decât pentru intimitate. În momentul în care scena pare să se îndrepte spre teritoriul tipic al scenei de dragoste, aceasta ia o turnură șocantă, lăsând spectatorii îngroziți. Interpretarea lui Neil Patrick Harris în această scenă a fost, fără îndoială, intensă, dar, din fericire, a fost o scenă rapid de suportat.

Demolition Man

Satira științifico-fantastică „Demolition Man” prezintă o viziune ambițioasă și ciudată a viitorului. Personajul lui Sylvester Stallone, John Spartan, este dezghețat în anul 2032 pentru a urmări un infractor. Cu toate acestea, el găsește lumea viitorului bizară, cu Taco Bell ca unic restaurant, cochilii care înlocuiesc hârtia igienică și activități intime care implică căști de realitate virtuală. Ghidul lui John, locotenentul Lenina Huxley (Sandra Bullock), încearcă să inițieze dragostea viitorului printr-o seducție excesiv de verbalizată și formulată tehnic. Scena comică și lipsită de romantism implică căști VR cu strângere de craniu și o serie rapidă de imagini care îl copleșesc pe John, făcându-l să își scoată casca.

Splice

Filmul SF/horror „Splice” analizează complexitatea etică și personală a ingineriei genetice. La Nucleic Exchange Research and Development (N.E.R.R.D.), oamenii de știință Clive și Elsa creează în secret o creatură numită Dren, o combinație de ADN uman și animal. Pe măsură ce Dren se transformă rapid într-o tânără femeie, Clive devine ciudat de atras de ea, în ciuda trăsăturilor sale animalice. Filmul duce în cele din urmă la un act intim între Clive și Dren într-un hambar în care aceasta a fost închisă. Disconfortul scenei provine din amestecul bizar de dinamică între coleg și animal de companie, ceea ce face din ea un moment tulburător al filmului.

Last Tango in Paris

Filmul din 1972 prezintă o scenă de dragoste tulburătoare și infamă, care merge dincolo de actorie. În această scenă, personajul lui Marlon Brando folosește unt pe post de lubrifiant înainte de a se implica alături de personajul Mariei Schneider. Schneider nu și-a dat consimțământul pentru acest adaos, iar scena a lăsat-o să se simtă umilită și violată. Folosirea untului a fost o sugestie de ultim moment a lui Brando și aprobată de regizorul Bernardo Bertolucci, pentru a spori degradarea personajului. Această scenă controversată a ridicat întrebări și critici de ordin etic, subliniind necesitatea unor practici etice în cinematografie.

The Twilight Saga: Breaking Dawn – Part 1

În „The Twilight Saga: Breaking Dawn – Partea 1′, realizatorii s-au confruntat cu o provocare în ceea ce privește mult așteptata scenă de dragoste dintre Bella și Edward. Cartea o descria ca pe o experiență transcendentă și din altă lume, dar aducerea ei la viață pe ecran s-a dovedit a fi dificilă. Pentru Kristen Stewart, care a interpretat-o pe Bella, a fost o sarcină descurajantă să se ridice la înălțimea descrierii, ceea ce a provocat frustrări în timpul filmărilor. Chiar dacă Robert Pattinson, care l-a portretizat pe Edward, era iubitul ei din viața reală la acea vreme, Stewart a descris filmarea scenei ca fiind „o agonie”. Diferența dintre portretul imaginativ al cărții și realitatea de a o arăta pe ecran a reprezentat un obstacol semnificativ pentru actori și regizori.

Avatar – Love is blue

În „Avatar”, filmul lui James Cameron, lumea extraterestră și computerizată a planetei Pandora prezintă o abordare unică și vizual impresionantă a intimității fizice. A face dragoste pe Pandora presupune ca Navi să conecteze vârfurile de la capetele împletiturilor lor, un proces pe care Jake Sully îl experimentează prin intermediul avatarului său Navi cu Neytiri. Întâlnirea intimă are loc într-o pădure suprarealistă de meduze purpurii. În mod surprinzător, unii spectatori s-au îndrăgostit de lumea din Pandora până la punctul de a se simți deprimați că nu ar putea trăi în ea în viața reală. Reprezentarea distinctivă a filmului despre dragoste și conexiune a lăsat un impact de durată asupra spectatorilor. Citește continuarea pe elle.ro

ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL ELLE.RO

 
 

Urmărește-ne pe Google News