De asemenea, pentru angajații part-time, contribuțiile trebuie plătite la nivelul salariului minim de 1.900 de lei brut. Măsura, în vigoare din vara anului trecut, duce la situația hilară în care nivelul taxelor datorate la stat este mai mare decât suma primită de angajatul în cauză.
Drepturi de autor, chirii, contracte
Începând cu 1 ianuarie, toate persoanele care activează în profesiile liberale trebuie să plătească statului contribuții de sănătate de 10% pe sumele încasate. Guvernul a stabilit un plafon de 22.800 de lei anual, adică 12 salarii minime de 1.900 de lei.
Este vorba de medici, avocați, notari, jurnaliști plătiți pe drepturi de autor, scriitori sau muzicieni. Cei care câștigă mai mult de 22.800 de lei anual trebuie să declare aceste câștiguri la Fisc. Aceștia trebuie să completeze Formularul 600 până la data de 31 ianuarie, iar contribuția de 2.280 de lei trebuie plătită în patru tranșe.
Dar nu numai acestea sunt vizate. Sunt vizate și câștigurile din cedarea folosinței bunurilor, cum ar fi din chirii. La fel și în cazul activităților agricole sau asocierea cu persoane juridice. Dacă suma depășește plafonul, trebuie declarată și contribuția plătită. Adică 190 de lei pe lună.
Contribuții datorate chiar dacă ai salariu
”Ce este enervant, este că dacă ai și salariu, dar dacă mai ai și venituri din chirii, drepturi de autor, dobânzi sau dividende și depășești acel plafon, mai plătești o dată 190 de lei pe lună”, a declarat, pentru Libertatea, consultantul fiscal Gabriel Biriș, fost secretar de stat.
O situație aberantă a existat în anul 2013, când mii de copii din județele Argeș și Alba au primit notificări de la Fisc că datorează sume de câteva sute de lei pe dobânzi de câțiva lei la alocațiile ținute în conturi bancare. În acel moment s-a dat o amnistie fiscală.
Biriș vine și cu un alt exemplu. ”Conform legislației actuale, eu plătesc de trei ori mai puțin decât secretara mea, deși câștig de 20 de ori mai mult”, a spus el.
Acesta se referă la faptul că un angajat plătit cu salariul minim pe economie are de plătit contribuții sociale totale de 665 de lei pe lună, pe când cei cu venituri doar din venituri independente plătesc 190 de lei lunar.
”Este aiurea totul, cu fundul în sus… Se încalcă principiul solidarității sociale. Dar măcar este mai puțin nocivă decât era înainte”, a completat consultantul.
Iar dacă ai și salariu, și venituri independente peste plafonul stabilit de Guvern, plătești atât contribuțiile la salariu, cât și 190 de lei în plus pe lună pentru acele situații speciale.
Vii cu bani de acasă în anumite situații
O altă problemă o constituie plata contribuțiilor sociale pentru angajații part-time la nivelul salariului minim. Iar aceasta aduce situații dezastruoase pentru cei care au 2-3 astfel de contracte part-time, cum ar fi menajerele sau femeile de serviciu care au contracte cu asociațiile de proprietari.
Guvernul Tudose a adoptat încă din vara anului trecut plata la nivelul salariului minim pentru contribuțiile angajaților part-time. La acel moment, premierul Mihai Tudose argumenta că firmele fac contracte part-time și plătesc restul salariului la negru. Conform autorităților, există 500.000 de astfel de contracte part-time în România.
”În fapt, devenise o practică şi este astăzi o practică – angajaţii să fie ţinuţi cu part-time cu patru ore, cu cinci ore, cu două ore şi plătit diferenţa până la salariul minim din mână, la negru, eludând statul”, spunea Tudose la începutul şedinţei de Guvern din 20 iulie.
Biriș spune că cei care au 2-3-4 astfel de contracte part-time vor fi puternic afectați. ”Dacă ai 3 part-time-uri, plătești în trei locuri contribuții la salariul minim. Păi de ce să le mai declari atunci?”, se întreabă consultantul.
Exemplul menajerelor
Spre exemplu, pot exista persoane care câștigă 200 de lei net pe o astfel de colaborare, cum ar fi menajerele.
La un astfel de contract, contribuțiile la stat sunt de minimum 665 de lei, adică 35% din 1.900 de lei (salariul minim pe economie). La trei astfel de contracte, câștigi net 600 de lei, dar trebuie să plătești statului 1.995 de lei. Deci trebuie să vii de acasă cu peste 1.300 de lei.
”Dragi prieteni, cât câștigă la o asociație de locatari femeia de serviciu? Mă refer la cazul în care e încadrată cu contract de muncă. De exemplu, la noi brutul e de circa 350 – 400 lei, nu știu exact. Că dacă rămâne aberația cu baza de calcul la asigurări la salariu minim, doamna noastră de la bloc vine cu bani de acasă. Și pleacă și nu mai vine… Pentru orice contract parțial cu sumă mai mică de 665 de lei, vii cu bani la angajator. De la 666 în sus, iei și tu un bănuț”, scria în luna noiembrie consultantul fiscal Adrian Bența despre aceeași problemă.
Avocatul Poporului nu a atacat ”revoluția fiscală” la Curtea Constituțională
Deși atât sindicatele, cât și Opoziția au solicitat Avocatului Poporului să atace ”revoluția fiscală” la Curtea Constituțională (CCR), acesta nu a inițiat un astfel de demers.
Avocatul Poporului este singura instituție din România care poate ataca ordonanțe de urgență. Instituția este condusă de Victor Ciorbea.
Acesta a fost puternic contestat la începutul anului trecut, în timpul protestelor față de OUG 13. Libertatea a solicitat încă din decembrie Avocatului Poporului să spună dacă va ataca la CCR ordonanțele în materie fiscală, înainte de 1 ianuarie și de ce. Instituția nu a dat curs solicitării.
Acum, sindicatele au anunțat că vor ataca la CCR legile de adoptare a modificărilor fiscale. Pentru ca acest demers să funcționeze, trebuie ca sindicatele să dea în judecată Guvernul sau Ministerul Finanțelor și apoi să ridice excepție de neconstituționalitate.
Citește și:
Comitetul Executiv al PSD, convocat luni, la sediul central; Ce ministere ar putea dispărea, după restructurarea Guvernului