ANALIZĂ | 2017, anul în care s-au inventat noi taxe. Cum ne afectează măsurile Guvernului

Anul a început sub semnul eliminării a 102 taxe, dar și a renunțării la acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litrul de carburant și a taxei pe stâlp, în valoare de 1% din valoarea activelor.

Însă aceste eliminări de taxe, cuplate cu majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor, au creat o problemă pentru Executiv, acesta fiind forțat să taie investițiile pentru a putea finanța majorările promise de către coaliția PSD-ALDE în campania electorală din 2016.

Dar toate acestea nu au fost de ajuns. Așa că au apărut tot felul de proiecte de taxe și tăxulici. Unele au intrat în vigoare deja, altele vor intra din 2018, iar Executivul a renunțat la altele.

Impozitul pe gospodărie

Impozitul pe gospodărie este prima astfel de idee. Venită în mandatul Guvernului Sorin Grindeanu, acesta presupunea impozitarea tuturor veniturilor unei gospodării. Acesta venea concomitent cu o reducere la 10% a impozitului pe venit și impozit zero pentru veniturile sub 2.000 de lei.

Concomitent, Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, anunța o serie de deduceri pentru mai multe activități, precum abonamente medicale în sistemul privat, asigurări de viață etc. Fiecare familie trebuia să păstreze bonurile pentru aceste cheltuieli deductibile și apoi să completeze o declarație privind veniturile globale.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Aceste declarații trebuiau completate de către o serie consultanți fiscali. Autoritățile au anunțat că vor aronda fiecăre familie unui consultant fiscal și, în total, Guvernul urma practic să angajeze o armată de 35.000 de consultanți fiscali care să se ocupe cu declarațiile gospodăriilor.

Executivul a renunțat la această idee deoarece România nu are nici atâția consultanți fiscali, nici o definiție asupra a ceea ce înseamnă o gospodărie și nici sistemele Fiscului nu sunt pregătite.

Dar asta nu înseamnă că a renunțat la ideea introducerii de noi taxe.

Impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate

A urmat căderea Guvernului Grindeanu și instituirea Cabinetului Mihai Tudose, care a venit cu noi idei în Programul de Guvernare.

Primele două sunt impozitul pe impozitul pe cifra de afaceri a companiilor, iar cealaltă o constituie instituirea unei taxe de solidaritate pe salariile mari.

Guvernul a renunțat la impozitul pe cifra de afaceri, deoarece în Uniunea Europeană există deja TVA. De asemenea, premierul Mihai Tudose a anunțat și renunțarea la taxa de solidaritate, acesta afirmând despre cele două că sunt trecute la categoria ”discutate și uitate”.

O altă taxă pe cifra de afaceri este, însă, gândită la nivel european, de către Franța, alături de Spania, Italia și Germania. Aceasta vizează însă doar giganții din domeniul tehnologiei, deoarece acestea nu prea plătesc taxe în statele UE. România s-a raliat acestei inițiative. Momentan, nu există un proiect de directivă europeană în acest sens.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Majorarea accizelor a dus la scumpirea carburanților

Guvernul a venit, însă, cu altă inițiativă pentru creșterea taxelor. Este vorba de majorarea accizelor la benzină și motorină. Proiectul a fost anunțat încă din luna august, iar acesta reinstituie practic acciza de 7 eurocenți pe litru.

Acciza a fost instituită în două faze, respectiv 15 septembrie și 1 octombrie, pentu ca nu cumva să apară scumpiri. De altfel, autoritățile chiar dădeau asigurări că benzina și motorina nu o să se scumpească, iar premierul Mihai Tudose amenința companiile petroliere că ar putea majora redevențele la petrol dacă măresc prețul.

Numai că realitatea economică nu a ținut cont de declarațiile oficiale, iar benzina s-a scumpit în total cu 8,66% față de începutul anului, iar motorina cu 11,2%. Concomitent, transportatorii au cerut reluarea schemei prin care își pot reprimi 4 eurocenți din cei 7 plătiți în plus. Ministerul de Finanțe nu a venit, însă, cu un proiect pe această temă.

Între timp, Ministerul Economiei a venit cu un proiect prin care redevențele extrase din perimetre aflate pe teritoriul țării noastre rămân la fel și chiar scad pentru resursele extrase din Marea Neagră. Reamintim, programul de Guvernare prevedea și instituirea unui impozit suplimentar de 20% pentru resurse, dar acesta nu se află în proiect. Iar proiectul încă nu a fost adoptat.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

”Revoluția fiscală”, ajutor mascat pentru buget

Dar cele mai consistente schimbări adoptate în 2017 se află în cadrul așa-numitei ”revoluții fiscale”.

Mai exact, Guvernul a decis trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat. Aceasta vine la pachet cu o reducere a impozitului pe venit de la 16% la 10%, însă pentru ca angajații să rămână cu același câștig în portofel trebuie ca angajatorii să majoreze salariile cu 22%.

Sindicatele au acuzat că măsura va duce la scăderea salariilor în mediul privat și au cerut Avocatului Poporului, singura instituție care poate ataca o ordonanță de urgență la Curtea Constituțională, să conteste măsura. Aceasta nu a contestat-o până acum, astfel că măsura se va aplica de la 1 ianuarie 2018.

Iar aceasta ridică mai multe probleme. În primul rând, doar o parte din companii au anunțat planuri de compensare a salariilor angajaților, în special multinaționale sau mari companii de stat.

Problema programatorilor

A doua problemă o constituie faptul că programatorii, cercetătorii și persoanele cu dizabilități se pot trezi cu o scădere a salariilor de 6%, chiar dacă angajatorii majorează salariile brute cu 22%.

Guvernul încearcă să rezolve problema și a anunțat instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru firmele cu astfel de personal. Însă pentru ca acestea să fie acordate trebuie ca firmele să aplice pentru ajutor. Concomitent, orice ajutor de stat este limitat în timp, nu poate fi acordat perpetuu din cauza regulilor europene.

Reducerea contribuțiilor la Pilonul II

Tot în cadrul ”revoluției fiscale” se află și reducerea contribuțiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%. Aceasta vine tot în contextul trecerii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Mai exact, din moment ce brutul angajaților crește, atunci suma totală care ar fi trebuit dată spre administrare fondurilor de pensii urma să crească și ea. Așa că Guvernul a decis scăderea procentului, astfel încât plățile se mențin la nivelul de până acum.

În acest mod, se salvează bugetul de pensii. Anual, Guvernul trebuia să subvenționeze bugetul de pensii cu 14 miliarde de lei.

Problema o constituie faptul că pensia este un drept al angajatului, fiind o economie pe care o face. Contribuția nu este o taxă, astfel că angajații au drept de proprietate asupra banilor lor. Acesta a fost, de altfel, și raționamentul pentru care Curtea Constituțională a decis în 2010 că Guvernul Boc nu poate scădea pensiile cu 15%.

Însă din moment ce Guvernul scade contribuțiile la fondurile private iar diferența ajunge la fondul de pensii, acest lucru înseamnă că este afectat dreptul asupra propriilor bani. PNL a sesizat Avocatul Poporului astfel încât să conteste la CCR decizia Guvernului de reducere a contribuțiilor la Pilonul II. Nici aceasta nu a fost atacată de instituția condusă de către Victor Ciorbea.

Pe de altă parte, reducerea contribuțiilor la Pilonul II este mai bună decât cealaltă variantă care s-a vehiculat în acest an, respectiv naționalizarea fondurilor de pensii private.

Taxarea micilor firme și impozitarea multinaționalelor

Tot în cadrul ”revoluției fiscale” există alte câteva măsuri cu impact mare asupra companiilor. Mai exact, Guvernul a instituit un impozit de 1% din cifra de afaceri pentru 450.000 de firme care au cifra de afaceri sub un milion de euro. Până acum, încadrarea era de 500.000 de euro, dar Guvernul a majorat plafonul.
Problema apare la firmele care sunt pe pierdere, care vor plăti impozitul de 1% indiferent dacă fac profit sau nu.

Impozitarea multinaționalelor reprezintă o altă piatră unghiulară a ”revoluției fiscale”. Concret, Guvernul a introdus o taxă pentru sumele transferate de multinaționale în afara țării, iar dobânzile acordate între companiile din același grup se vor deduce doar limitat. De altfel, Ionuț Mișa – ministrul Finanțelor, afirma la momentul adoptării că ”revoluția fiscală” are efecte pozitive.

Ministrul îi ruga pe românii care protestează împotriva măsurilor fiscale ”să își pună întrebarea dacă ies în stradă pentru interesul propriu sau pentru interesul unor companii”.

Urmărește-ne pe Google News