Comunicarea reprezintă liantul unei relații de lungă durată între medic și pacient și duce la încrederea reciprocă, o anamneză* corectă și creșterea complianței la tratament. Cu toate acestea există numeroase lacune – 45% din pacienți nu se declară pe deplin mulțumiți de informațiile și explicațiile oferite despre starea sa de sănătate, iar 39% de comunicarea empatică a medicului de familie. Pacienții declară că există medici care știu “să asculte și să explice pe intelesul tău”, dar există și “medici care s-au dezumanizat”, “țipă la pacienți”, iar cei mai mulți au devenit “un fel de funcționar care iți facilitează un bilet de trimitere.”
„Este esențial ca medicul să poată comunica deschis cu pacientul, să empatizeze cu acesta și să înțeleagă atât simptomele fizice cât și aspectul emoţional al problemelor sale de sănătate – percepţia pacientului asupra bolii. În domeniul medical, pacienţii nu posedă în general abilitatea sau cunoștinţele necesare evaluării competenţelor medicale, dar știu cum se simt, cum au fost trataţi și dacă așteptările le-au fost îndeplinite”, menționează Cosmina Voichița Meseșan, președinte “Asociația din grijă pentru Client”.
Studiul arată totodată că doar 29% din medicii de famile au contactat pacienții pentru a-i invita în cabinet și mai puțin de jumătate au recomandat în ultimul an analizele uzuale în scop de prevenție. Conștientizarea și responsabilizarea pacientului pentru un stil de viață sănătos, creșterea calității actului medical, transparentizarea relației cu pacientul ar conduce la o mai buna valorizare a muncii medicului de familie.
“Prevenția ar trebui să fie activitatea cea mai importantă a medicilor de familie, însă cei mai mulți romani iși viziteaza medicul de familie doar daca au o afectiune, pentru a obține o retetă sau o trimitere. Prin metode de imunizare, screening, testări diverse, pot fi prevenite un număr mare de afecțiuni. Acest lucru ar conduce la eficientizarea costurilor din sistemul de sănătate, datorită reducerii consumului de medicamente și a reducerii costurilor de îngrijire a bolnavilor, fapt ce ar facilita redirecționarea de resurse spre altele prioritare din domeniu”, a declarat Cristian Sas, președinte “Colegiul Pacientilor”
De asemenea, pacienții reclamă blocaje legate de accesul la consultul medicului de familie, datorat numărului limitat de consultatii pe zi, volumului mare de muncă birocratică, problemelor întâmpinate de implementarea cardurilor de sănătate, timpului crescut de așteptare pentru consiliere și tratare a problemelor minore, timpul insuficient alocat consultației propriu-zise. Prin urmare și în sistemul medical timpul este una din principala cauză de nemulțumire.
Doar 43% din pacienții intervievati se declară foarte mulțumiți de punctualitatea medicului, iar puțin peste jumătate, de programare – timpul până la consultație.
“Întodeauna întârzie o oră sau două, atunci când lucrează la cabinet. Aproape întodeauna este agitată, recalcitrantă și nu are rabdare cu pacientul”, relata unul dintre pacienți.
În ciuda nemulțumirilor, 2 din 3 pacienți aleg să rămână fideli sau “captivi” medicului de familie.
„Motivul pentru care suntem încă pacienții dânsei ține de birocrație și de faptul ca nu pot schimba medicul de familie al copiilor mai devreme de 6 luni de la înscriere!”, a spus un alt pacient.
Foarte prezentă când vine vorba despre relațiile dintre medicii din spitale și pacienți, “șpaga” sau “mica atenție” nu face parte dintre problemele pe care le amintesc românii când vine vorba despre relația cu medicul de familie. Solicitarea de bani s-a întâlnit doar izolat și a fost pusă în contextual co-plății sau al salariilor mici.
“Nu este vina pacienților că primesc bani puțini de la CAS. Nu este corect să arunce presiunea asta pe noi. Să nu-mi mai ceară 30 de lei pentru o adeverință “apt pentru școală” pentru copil la fiecare început de an școlar. Să arate mai mult interes pentru pacientul asigurat care plătește taxe foarte mari la sănătate și nu beneficiază de niciun serviciu sau apelează la ei foarte rar.” își arăta nemulțumirea unul dintre cei intervievați.
Seriozitatea și punctualitatea, sinceritatea, empatia, profesionalismul și încrederea, faptul că poate comunica pe e-mail sau că poate fi sunat oricând, că are răbdare și este interesat de noutățile medicale au fost plusurile pe care pacienții le-au amintit când a venit vorba despre medicul de familie care îi îngrijește.
Un plus a fost și pentru medicii care folosesc limbaj comun pe care îl pot înțelege toți pacienții, pentru cei care se concentrează pe prevenție sau cei care aleg tratamente homeopate.
Chiar și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) le solicită medicilor de familie o maximă responsabilitate faţă de pacienții pe care-i au în îngrijire.
Studiul privind relația dintre medicii de familie și pacienți a fost realizat de “Colegiul Pacienților” și “Asociația din Grijă pentru Client” în luna februarie 2018 pe un eșantion de 810 pacienți arondați la medicii de familie din București și mediul urban.
Problema e că România rămâne fără medici de familie. Peste 14.000 de doctori au plecat în străinătate, doar în ultimii șase ani.
anamneză* – totalitate a datelor pe care medicul le adună interogând bolnavul asupra apariției și evoluției bolii de care suferă, asupra antecedentelor ei etc.
CITEȘTE ȘI… VIDEO EXCLUSIV/Gianina Corondan vrea să se reprofileze. „Poate mă fac bucătar, cofetar sau, de ce nu, barman