ANALIZĂ ȘCOALA 9. Există o legătură între notele profesorilor la titularizare și rezultatele elevilor la examene?

 analiza datelor: Radu Mihai, ilustrații: Simina Popescu

Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota de la care puteau deveni titulari pe post, a scris Școala 9 într-o primă parte a acestui material.

Uitându-se la rezultatele dascălilor de anul trecut, Școala 9 a aflat, printre altele, că au candidat de patru ori mai multe cadre didactice decât posturile titulare scoase la concurs. De asemenea, nu doar că există un interes scăzut pentru materiile de real – acolo unde este, de altfel, nevoia mai mare în sistem -, dar notele dascălilor au fost semnificativ mai mici decât la materiile de uman.

Per total, rezultatele la examenul de titularizare au fost etichetate drept „dezastruoase” în presă și pe rețelele sociale. Unele voci au spus că ele arată cât de nepregătiți sunt profesorii, în timp ce altele au legat notele cadrelor didactice de calitatea slabă a sistemului de educație din România și de rezultatele elevilor la Evaluarea Națională și la Bacalaureat. Asta pentru că mare parte dintre candidații respinși la titularizare, cei cu note între 5 și 6,99, rămân în învățământ, pe posturile de suplinitori.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Suplinitorii au contracte de muncă pe perioadă determinată, pe un an, care se reînnoiesc, de regulă, în fiecare toamnă. Andronescu a renunțat la idee în urma opoziției din partea sindicatelor profesorilor.

Anul trecut, 2.623 de candidați s-au retras din concurs din motive personale sau medicale și aproape 4.000 au obținut note mai mici de 5.

Evaluarea dascălilor nu este adaptată nevoilor din sistem

„Profesorii se doresc stindarde ale schimbării societăţii, care vor să fie plătiţi mai mult şi mai bine, nu?! Dar nu pot să nu mă întreb: oare există vreo legătură între procentul de 50 cu note peste 7 şi procentul de 45 elevi analfabeţi funcţional produşi de şcoala românească?”, a scris pe Facebook judecătorul Cristi Danileț, în vară. O opinie susținută și de alții pe rețeaua socială.

E greu de calculat în ce măsură influențează dascălii notele elevilor de la examenele naționale. În 2023, 76% dintre candidați au luat peste 5 la Evaluarea Națională și 75% la Bacalaureat. Dacă ne uităm internațional, nici testările PISA nu ne poziționează bine: România ocupă penultimul loc în UE. Jumătate dintre elevii români nu pot converti prețuri în altă monedă și 42% nu pot identifica ideea principală dintr-un text.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

„Nu cred că se pot face corelații totale și corecte între notele profesorilor și cele obținute de elevi la examenele naționale, pentru că nu sunt date suficiente”, spune Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română la Târgu Mureș. Asta pentru că nu știm ce punctaj au făcut candidații de titularizare, separat, la întrebările care testează cunoștințele de specialitate și la cele de metodică.

„Să ne gândim la un student care vine foarte bine pregătit pe partea de specialitate, cu nuanțări care oricum nu sunt prinse în barem, cu un aparat conceptual foarte nou și este evaluat de viitorii săi colegi, care nu știm cât de mult s-au mai adus la zi și au mai investit în pregătirea lor de specialitate”, dă exemplu profesorul.

Evaluarea la titularizare și programa nu răspund, așadar, acestor nevoi pe care le are sistemul de învățământ.

Formarea unui profesor, subliniază Rațiu, trebuie să ia în calcul trei aspecte: buna cunoaștere a disciplinei pe care o predă, cunoștințele de pedagogie și cunoașterea elevilor.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

„Categoric că vin spre sistem și colegi mai puțin pregătiți, mai puțini pasionați, care nu aleg această profesie din vocație. Totuși, dacă ne dorim profesori bine pregătiți în sistem, ar trebui mai multă atenție întregului proces de selecție, să-i oferim coerență și fundamentare: de la programe, probe de concurs, tipuri de subiecte, corectori, analiza rezultatelor pe tipuri de subiecte care să răspundă nevoilor sistemului”, arată Rațiu.

„Profesorii nu pot fi țapi ispășitori pentru toate problemele din școală”

Prorectorul Universității din București, Lucian Ciolan, admite, la rândul său, că performanțele elevilor depind și de calitatea cadrelor didactice, dar enumeră în același timp mai mulți factori care influențează rezultatele copiilor, precum mediul școlar, în general, familia, lucruri individuale.

Ciolan se declară „primul critic, dar și primul apărător” al cadrelor didactice. „Profesorii nu pot fi țapi ispășitori pentru toate problemele din școală. Nu poți acuza profesorii pentru toate relele, că îi demotivezi. Dar și ei trebuie să înțeleagă că au responsabilități și trebuie să dea ceva la schimb”, afirmă profesorul universitar.

Și Daniela Vișoianu, specialistă în educație și fosta președintă a Coaliției pentru Educație, spune că angajații din sistem ar trebui să facă eforturi mai mari. 

„Nu aș spune că profesorii sunt mai slabi decât elevii lor, dar aș spune că există o prăpastie între nevoile copiilor și felul în care profesorii pot organiza procesul didactic. Pentru că avem profesori din generații vechi, pe de-o parte, dar și pentru că avem profesori care nu au fost pregătiți suficient”, explică Vișoianu. Se referă inclusiv la capacitatea unui dascăl de a se adapta unor generații de nativi digital, pentru care timpul de atenție este din ce în ce mai scăzut și pentru care ora trebuie să fie cât mai interactivă, mai adaptată capacității lor.

„Dacă profesorul înțelege că trebuie să continue să învețe, atunci nu e o problemă. Copilul vede că depune eforturi. Alta e când intră în clasă și începe să dicteze, și asta nu ține de vârstă, ci de cum înțelegi tu, ca profesor, să predai, cât de sigur ești pe tine să predai”, explică Vișoianu. Primii 5 ani de carieră sunt critici, adaugă ea, iar debutanții nu primesc sprijin, „se trezesc singuri în fața unei clase de elevi”.

Pașii în carieră

Evaluarea dascălilor se face, dar mai mult după dorința profesorului. Iar pregătirea continuă tot de el ține.

Primul pas în cariera didactică este examenul de titularizare, care se dă la finalul facultății sau la terminarea liceului pedagogic. Profesorul poate fi suplinitor sau titular. Apoi vine examenul de definitivat, susținut de cei care au cel puțin un an vechime în învățământ. Este necesar pentru a obține gradele I și II. Gradul didactic II se poate obține la cel puțin patru ani după promovarea examenului de definitivat, iar gradul I și ultimul, după încă patru ani.

Astfel, un profesor poate ajunge la gradul maxim de carieră, după terminarea liceului pedagogic sau a facultății, în cel puțin 9 ani. Fiecare nouă treaptă urcată vine cu un plus salarial.

Legea Educației impune profesorilor formarea continuă și definește asta ca „un drept și o obligație” a dascălilor. La fiecare 5 ani, începând cu definitivatul, un cadru didactic trebuie să strângă cel puțin 90 de credite profesionale transferabile. Aceste credite se fac prin participarea la cursuri acreditate, iar numărul lor diferă în funcție de durata cursului. Legea nu menționează însă ce se întâmplă dacă profesorii nu obțin numărul minim de credite. Cei care urmează aceste cursuri și își fac numărul de credite sunt avantajați doar atunci când sunt evaluați pentru gradația de merit sau în momentul transferurilor.

Într-un sondaj realizat în 2018 de Școala 9, profesorii au spus că tot acest proces este unul mai degrabă formal, fără o utilitate reală. Casele Corpului Didactic sunt principalii furnizori de cursuri de formare, dar profesorii care au răspuns la chestionar și care au participat la ele au spus că ele sunt prea formale și fără aplicabilitate la ore. Ei preferă să apeleze la cursuri realizate de ONG-uri.

Mai mulți candidați decât posturi scoase la concurs

În 2023, Ministerul Educației a scos la concurs în jur de 6.800 de posturi titulare în școli, licee și grădinițe. Dintre ele, cele mai multe sunt în învățământul preșcolar (1.154), învățământul primar (962) și în centre și cabinete de asistență psihopedagogică (953). De asemenea, 695 de posturi au fost pentru educatori. Pot rămâne suplinitori și cei care iau note peste 7, în situația în care există posturi libere.

Pentru acest an școlar, 65.807 posturi de suplinitori au fost scoase la concurs, cele mai multe din ultimii 11 ani și aproape dublu față de perioada 2012-2014. Postul de suplinitor înseamnă că nu sunt catedre complete. O normă întreagă înseamnă 18 ore de predare, iar dacă, de exemplu, nu sunt suficiente ore într-o școală sau într-un liceu pentru că nu sunt suficiente clase cât să se întregească norma, acea instituție scoate câte ore are la suplinire, fie că vorbim de două ore sau de 14 ore.

Deficitul profesorilor. De ce?

În următorul deceniu ar putea apărea mii de posturi în învățământul preuniversitar, pentru că 60.000 de profesori se vor pensiona, estima Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, la începutul anului, într-o emisiune la TVR. Multe dintre acestea sunt la materiile reale, la care nu a fost înghesuială la examenul de titularizare. 

O vină parțială, spunea ea atunci, o are „strategia greșită a statului român” de a oferi un salariu de debut foarte mic. Astfel, în loc de oameni pasionați, au intrat în sistem cei care nu voiau neapărat să se facă profesori.

Guvernul a crescut salariul profesorului debutant după greva amplă din educație din primăvară, dinaintea examenelor naționale. De la 1 ianuarie 2024, un profesor proaspăt ajuns la catedră are 4.600 de lei net.

Problema deficitului de profesori iese în evidență în special în domeniile STEM, adică materiile de real: matematică, informatică, fizică, chimie, biologie.

Dacă ne uităm numai la numărul candidaților la examenul de titularizare din acest an, vom observa o disproporție semnificativă: aproximativ 2.200 de candidați au dat examenul la materiile de real, în timp ce la uman au fost aproape 4.000. 

„Este o problemă reală și o să se intre într-o criză majoră a profesorilor de științe, pentru că populația de profesori nu a făcut studii, este îmbătrânită, sunt recrutări puține, interes mic. Universitățile care formează și profesori, cele mari, au o abundență mare de studenți la socio-umane, față de real. Dar este și o chestiune de atractivitate. Cei din STEM au acces la joburi mai bine plătite, spre deosebire de cineva de la uman”, explică Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București. Astfel, mulți absolvenți de matematică, fizică, biologie vor lua în considerare cariera didactică doar ca ultimă variantă.

Raportul testării internaționale TIMSS 2019, pe care a coordonat-o, arată că în 10 ani, România o să se confrunte cu o criză de profesori calificați, mai ales la matematică, unde sunt mai multe ore, dar și la științe, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.

Ada Roseti, specialistă în științele educației și fondatoarea Games of Science, un proiect de promovare a comunicării științei către publicul larg, vede aici două probleme: una de personal, pentru că absolvenții facultăților STEM nu vin în învățământ, pe de-o parte, iar pe de alta, și numărul studenților la facultățile care pregătesc profesori scade.

Al doilea aspect este cel al calității, explică Roseti, pentru că, fiind un număr insuficient de candidați, statistic și calitatea lor va fi mai slabă.

„Vom avea de ales între a nu avea destui profesori şi a nu avea profesori suficient de buni. Situaţia asta la rândul ei va duce la o scădere a competenţelor elevilor în zona ştiinţelor, dar şi a interesului lor, ceea ce va duce la o scădere şi mai mare a numărului studenţilor în aceste domenii. E un fel de spirală care merge în direcţia inversă celei dorite, spre dispariţia unor domenii de studiu”, atrage atenția Ada Roseti.

„Facultățile scot informaticieni și nu profesori de informatică, chimiști și nu profesori de chimie. La nivel universitar se pune mai mult accent pe domeniul de specialitate și mai puțin pe cursurile de pregătire a profesorilor”, crede, la rândul său, profesorul Bogdan Rațiu.

Continuarea, pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News