Ce putem învăța după interzicerea în școli a două asociații considerate de extremă dreapta

Redăm un rezumat, în cinci idei, ca să înțelegi ce s-a întâmplat și problematica. Varianta aprofundată este mai jos:

CE S-A ÎNTÂMPLAT

La cererea prefectului, după mai multe plângeri de la părinți, Inspectoratul școlar din București a cerut în 18 ianuarie ca activitățile Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu” să nu mai fie permise în școli. Fiica lui Gogu Puiu, Zoe Rădulescu, urma a doua zi să se întâlnească cu elevi de la Liceul „Theodor Pallady” din Capitală. Activități de acest tip au mai avut loc în școli. Autoritățile spun că aceste asociații promovează „activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”.

CE SPUN ASOCIAȚIILE ÎN CAUZĂ

ONG-urile au susținut o conferință de presă în care au spus că în cadrul activităților din școli nu au făcut decât să le vorbească elevilor despre fapte istorice, despre iubirea de țară și ororile comunismului. De asemenea, că au un cod deontologic „să nu intrăm în detalii de genul prezentării sau unor aluzii sau a unor divagații legate de originea politică a celor implicați în rezistență, a martirilor sau a foștilor deținuți politici, indiferent că au fost legionari, țărăniști, liberali sau altceva”. 

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

CE SPUN CERCETĂTORII

Istoricii spun că din contră, tocmai să povestești doar o parte convenabilă din biografia acestor oameni, fără să menționezi activitatea lor legionară este o problemă și creează confuzie. „Prin a pune toți acești oameni sub cupola rezistenței anticomuniste, legitimezi inclusiv figurile legionare ca fiind acești luptători pentru democrație și împotriva tiraniei”, crede Adina Marincea de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”. 

Și disidentul anticomunist Gabriel Andreescu, activist român pentru drepturile omului și specialist în domeniul științelor politice, e de părere că acestea nu pot avea activități în școli. „Apreciez că ONG-urile Asociația «Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei» și Fundația «Ion Gavrilă Ogoranu» nu au expertiza necesară pentru a lucra cu copiii. Consider că sunt puternic ideologizate, cu ochii îndreptați mai ales spre tezele proprii, decât spre interesele copiilor”.

CINE AU FOST CEI DOI CARE DAU NUMELE ASOCIAȚIILOR 

Gogu Puiu, tatăl lui Zoe Rădulescu, a fost membru în Mișcarea Legionară. A plecat din țară după abdicarea Guvernului legionar, iar în Germania a ajuns în lagăr tocmai pentru activitatea sa legionară. În 1947 s-a întors în țară, a fost arestat, dar a evadat și s-a stabilit în Dobrogea unde a organizat un grup de rezistență anticomunistă. A murit în 1949 după ce a fost prins de securitate într-o ambuscadă. 

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Ion Gavrilă Ogoranu a fost membru în Mișcarea Legionară și ideolog de extremă dreapta. Pentru lupta sa împotriva regimului comunist a fost de două ori condamnat la moarte înainte de 1989, dar nu a fost găsit de Securitate timp de 28 de ani. A fost totuși capturat și în jurul salvării sale de la execuție stă legenda că soția sa a cerut în scris intervenția președintelui american Richard Nixon și asta l-a salvat. A murit în 2006.

Mișcarea Legionară a fost un partid înființat în România interbelică. A devenit o organizație paramilitară, naționalist fascistă și antisemită. Și-a schimbat denumirea în partidul „Totul pentru țară” în 1935, iar în 1940 a ajuns la putere, sub conducerea lui Horia Sima care a amplificat seria asasinatelor politice, economice, rasiale și a provocat Rebeliunea legionară din 1941, o lovitură de stat împotriva lui Ion Antonescu. Mișcarea lor a eșuat. Legiunea a fost desființată și mulți membri s-au refugiat în Germania nazistă. 

Rezistența anticomunistă românească a fost o mișcare de luptă împotriva Partidului Comunist Român, activă începând cu anul 1944 și până în anii 70. Aceste grupuri armate s-au refugiat în munți și au rezistat ani la rând. Au participat la această luptă subversivă persoane neafiliate politic, mai bine de jumătate dintre ele, dar și țărăniști, legionari, liberali ș.a. 

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

CE SPUNE LEGEA

Legea românească incriminează propaganda legionară și negarea Holocaustului, interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Organizațiile în cauză sunt înființate legal în România, ceea ce servește ca un argument pentru acestea. Autoritățile spun că se pot manifesta liber în România, dar nu în școli. 

Puteți citi mai multe despre istoria recentă și mai îndepărtată, pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News