Ce spun SRI, SPP, STS și Ministerul Apărării despre scanerul de mâini pe care l-au premiat și care ar fi trebuit să fie folosit în școlile din Cluj 

Aplicația făcea parte dintr-un proiect de orientare în carieră și o sută de elevi ar fi fost testați în acest mod. După o zi în care mai mulți specialiști au susținut că scanerul nu poate face ceea ce susține inventatorul său, Inspectoratul Școlar al Municipiului Cluj a decis să nu-l mai folosească. 

Mai mulți cercetători au explicat, pentru Școala 9, că aplicația este nefundamentată științific și că elevii ar trebui testați pentru orientare în carieră cu mijloace autorizate. „Literatura pe baza căreia s-au făcut aceste aparate nu este revizuită de specialiști în domeniu, ceea ce o face îndoielnică”, a spus Gabriel Balmuș, cercetător principal la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, Universitatea Cambridge, care a analizat studiile pe care spune că se bazează firma din Cluj. 

„Am dubii foarte serioase că ar putea fi vreodată oferită validitate pentru acel sistem. Nici dacă ți-aș pune EEG-ul pe cap nu pot să măsor structura de personalitate”, a explicat și profesorul universitar Dragoș Iliescu de la Universitatea din București, președintele Școlii Doctorale de Psihologie și Științe ale Educației. 

Inventatorul Dumitru Grigore susține că a făcut teste înaintea punerii pe piață de care s-au ocupat „colective de psihologi”. El aduce ca argument în favoarea invenției sale și obținerea unui premiu la Concursul Patriot Fest 2017, organizat de instituțiile din domeniul securității naționale și Asociația New Strategy Center, cu „un dublu scop: atât mai buna pregătire a securității naționale pentru provocările viitoare, cât și oferirea pentru inovatori a unei șanse în România și pentru România”.

Recomandări

Catastrofa de la Scânteia, după 15 ani. Avocații au luat mai mult de jumătate din despăgubirile date de asigurător: peste 400.000 de euro de la orfani, văduve, părinți în doliu

SRI: „Validarea/brevetarea invențiilor sunt în competența OSIM”

Școala 9 a cerut tuturor instituțiilor de stat menționate de inventator să ne spună care sunt specialiștii care au participat la acest concurs și au validat aplicația acestuia și poziția instituției legată de validarea unei invenții combătute de specialiști în domeniu. Ne-au răspuns succint, unele deloc la obiect, dar toate arătând cu degetul spre Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), care a brevetat invenția. 

Serviciul Român de Informații (SRI) ne-a spus că „referitor la activitățile privind validarea/brevetarea invențiilor create de persoane fizice pe teritoriul României, precizăm că acestea sunt în competența Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci”.

„Dorim să precizăm că poziția instituției noastre față de oricare dintre proiectele angrenate în cadrul competiției PATRIOTFEST este de a sprijini creșterea competitivității naționale prin stimularea dezvoltării capacității de inovare a resursei umane și dezvoltarea cercetării exploratorii cu elemente de noutate”, au mai completat. 

MApN: „Premiile acordate nu validează în niciun fel echipamentele”

Ministerul Apărării Naționale, de asemenea partener în acest concurs, arată tot spre OSIM. 

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

„Această tehnologie a fost certificată anterior înscrierii în concurs de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, care a emis un brevet de invenție și, ulterior, premiată la Salonul internațional de invenții de la Geneva, în anul 2019”, spun oficialii Apărării. 

În ceea ce privește competiția Patriot Fest, „premiile acordate nu validează în niciun fel echipamentele sau soluțiile tehnologice analizate și nu certifică aplicațiile dezvoltate ulterior de către proprietarii acestora, în niciun context”, completează MApN. 

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) spune: „Pe baza expertizei, specialiști IT&C din cadrul structurilor organizatoare iau parte la procesul de jurizare a proiectelor înscrise, evaluarea fiind realizată strict pe baza tematicii anuale a concursului, a tehnologiilor implementate, a caracterului inovativ și a criteriilor de departajare stabilite de către organizatori”.

„În afara concursului PatriotFest, doar cercetătorii stabilesc modul în care urmează să fie utilizate invențiile, proiectele sau echipamentele, membrii juriului neavând astfel de competențe”, mai menționează STS. 

Serviciul de Pază și Protecție nu răspunde concret la întrebările redacției. Spune doar că aplicația lui Dumitru Grigore, Sistemul Psihometric MindMi, a fost înscrisă în concurs în 2017 și a fost premiată „la nivelul unui juriu”. 

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Ce înseamnă un brevet de invenție

Dumitru Grigore are un brevet obținut pentru invenția „Echipament electronic și metodă pentru determinarea rapidă a profilului psihologic”, din 2013. Ulterior, în 2015, a depus cerere de brevetare și pentru „Sistem Psihometric Accesat Online”, despre care și în descriere sa pe site-ul aplicației spune că este „in pending” (în așteptare). Durata validării unei cereri de brevetare este în medie de 5-6 ani, dacă nu este plătită o taxă pentru analiză în regim de urgență. Astfel că termenul de 9 ani fără obținerea unui verdict ar putea ridica semne de întrebare, spun specialiștii. 

„Un specialist bine intenționat (deci un om care cunoaște domeniul acesta de cercetare și care este capabil să înțeleagă paradigma electrodermală) poate să constate atât sursele științifice utilizate de noi în argumentarea modelului propus, cât și soluția tehnică brevetată la OSIM cu Brevetul 127615 din 29.11.2013, unde sunt implicate aspecte științifice explicate pe larg. Desigur, un răuvoitor poate pune etichete ab initio, fără măcar să parcurgă modelul matematic pe care l-am propus și descris în lucrările publicate, unele chiar pe website-ul aplicației”, a fost unul dintre argumentele inventatorului Dumitru Grigore, transmise publicației noastre.

Ce înseamnă însă brevetarea? Legislația în vigoare care reglementează organizarea și funcționarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci spune că acesta „nu are atribuţii privind aplicarea invenţiilor. Contactarea persoanelor fizice sau juridice interesate de aplicarea soluţiilor tehnice protejate prin brevet de invenţie este în sarcina titularului de brevet”.

Școala 9 a vorbit și cu Tudor Iclănzan, profesor universitar inginer, specialist în proprietate industrială. Acesta a explicat că obținerea unui brevet nu înseamnă că invenția funcționează. 

„Brevetul în sine nu spune dacă invenția este valoroasă sau nu. Brevetul este un document juridic”, spune acesta și continuă explicațiile: „Invenția este o soluție tehnică, nouă, creativă și aplicabilă, acestea fiind cele trei criterii pe care trebuie să le îndeplinească, plus să aibă o descriere suficient de clară ca un specialist din domeniu să o poată reproduce. Ea poate să fie lansată ca atare în spațiul public și atunci oricine o poate utiliza și valorifica, fără niciun fel de probleme. Sau, dimpotrivă, se protejează, în sensul în care se obțin drepturi de exploatare exclusiv pentru inventator. Protejarea înseamnă brevetare”.

„La ora actuală, este plină lumea de brevete fără valoare”

După cum explică și în cartea sa „Brevetarea invențiilor. Ghid de bune practici”, brevetul de invenție are ca funcție principală „asigurarea drepturilor exclusive de exploatare”. Așadar, nu brevetul spune dacă invenția funcționează sau produce valoare, aceasta se manifestă „prin efecte economice, ştiinţifice sau tehnice şi cele în planul cunoaşterii” iar „OSIM nu certifică valoarea, ci doar îndeplinirea unor condiţii de brevetabilitate”. 

„La ora actuală, este plină lumea de brevete fără valoare”, mai arată profesorul Iclănzan. Însă contestarea lor este o muncă de Sisif. Acesta, împreună cu o echipă de specialiști, a demontat o invenție care fusese brevetată în Statele Unite, în spațiul european de către European Patent Office și în România. „De fapt, nu se putea aplica, nu funcționa. Dar ca să dovedim treaba aceasta, nouă ne-a luat cam o lună, am muncit la niște documente, care s-au extins, finalmente, pe 90 de pagini, și brevetul a fost revocat. Deci tot ceea ce s-a scris acolo, din punct de vedere tehnic, nu a fost valabil”, povestește specialistul. 

În ceea ce privește medalia obținută la Salonul de Inventică de la Geneva, profesorul spune că acest eveniment „este unul compromis”: „Acolo oricine participă primește o medalie, nu pleacă nimeni fără medalie. Eu am fost de două ori la Salonul de invenții de la Geneva, am văzut mecanismele, am văzut procedurile. Saloanele de invenții nu fac evaluarea invenției, sunt pur și simplu două persoane ad-hoc solicitate, declarate specialiști, care trec de la un stand la altul, fac o evaluare de 5-6 minute, dau un verdict. Pentru organizatori e o afacere”.

Școala 9 a făcut o solicitare de presă și către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, dar până la publicarea materialului nu am obținut un răspuns. 

Urmărește-ne pe Google News