Bianca și Crina sunt admiratoare ale unui serial care a marcat mulți tineri la începutul anilor 2000, dar care continuă să fie la fel de popular și azi – „Gilmore Girls”. Clubul de lectură înființat de cele două eleve pleacă de la lista de cărți citite de unul dintre personajele serialului, adolecenta Rory Gilmore, crescută într-un mic orășel din SUA de mama sa, Lorelai Gilmore.
Deși sunt din orașe diferite, Bianca este din Ploiești, Crina – din București, pe cele două adolescente le leagă multe lucruri. S-au întâlnit întâmplător online, pe un Zoom, într-o oră de consiliere pentru facultate. Vor să studieze la universități din străinătate: Crina, scrierea creativă, Bianca, jurnalismul, așa că au cerut ajutorul Juliei Boca pentru îndrumare. Julia, a cărei poveste a fost prezentată în trecut de Școala 9, a terminat ea însăși Colegiul de arte liberale exclusiv pentru fete Wellesley din SUA. S-a întors în România și și-a deschis propria firmă de consultanță.
Atât Crina, cât și Bianca învață în licee cu profil real, mate-info, vor să meargă la facultate în străinătate, iubesc cititul, unul dintre scriitorii lor preferați este Oscar Wilde și amândurora le place serialul „Gilmore Girls”. La seria „Harry Potter” nu s-au înțeles: pe Crina asta a făcut-o să adore lectura, pe când pe Bianca nu prea au convins-o vrăjitorii.
Clubul lui Rory
Când au fondat clubul, în urmă cu vreo șase luni, nu s-au gândit că vor reuși să organizeze un eveniment fizic atât de curând, cum a fost cel din septembrie, care a reunit zeci de tineri pasionați de citit. Întâlnirile lor au loc de obicei online, unde citesc și dezbat cărțile din lista de lecturi a lui Rory Gilmore. Postează des pe Instragram despre cărți și scriitori.
Serialul care a inspirat numele clubului lor de lectură urmărește viața lui Lorelai și a fiicei ei, Rory, care ajunge din adolescenta din primul sezon în absolventa de Yale din al șaptelea. Rory, care este crescută doar de Lorelai – personajul preferat al Crinei -, devenită mamă la 17 ani, iubește să citească, iar pe parcursul serialului este văzută citind 339 de cărți. Numărul lor a crescut la 408 odată cu lansarea unei miniserii ce continuă serialul original, „A Year in Life”.
„Gilmore Girls” este atât de popular, chiar și la 20 de ani de la primul episod, încât online au apărut reading challenges: câte cărți din lista lui Rory poți citi într-o viață?
Sfaturile unei poete: citiți orice vreți, nu ce vi se spune să citiți
La LitLegacy s-a vorbit mult despre literatura feministă, dar mai ales despre cum ar trebui să citim orice ne pică în mână și ne atrage, nu neapărat „ce trebuie”.
„Mie mi-a fost rușine să spun că nu mi-a plăcut «Madame Bovary» (de Gustave Flaubert, n.r.)”, a mărturisit Carla Boboc, una dintre invitatele la conferință.
În vârstă de 21 de ani, Carla este poetă, deși preferă să spună că „scrie poezii”. A terminat Facultatea de Limbi Străine, iar engleza a fost „singurul lucru la care m-am priceput, a rămas cu mine și am rezonat cu ea”.
Carla îndeamnă pe toată lumea să citească filozofie – consideră că este subapreciată. Îi sfătuiește pe tineri să citească nu doar ce li se spune că este important să citească, ci mai ales ce îi atinge pe ei sufletește: și autori clasici, și contemporani, pentru că volumele, fie ele romane sau de poezii, nu ar trebui judecate după aceleași criterii, crede Carla. Fiecare carte vine cu propriile valori și în fiecare găsești altceva.
Elizabeth Sagan este de acord cu Carla. Acum cu peste 200.000 de urmăritori pe Instagram, Elizabeth a devenit un influencer de carte în online, după ce a început să posteze fotografii și reels-uri despre uriașa sa colecție de volume, în special de literatură fantasy, cu vrăjitori, dragoni și prințese.
„Dragostea pentru literatură nu se face nici cu forța, nici cu rușinea”
Elizabeth a descoperit că îi place să citească în clasa a VII-a, odată cu primul volum din seria „Magyc”, de Angie Sage. Mărturisește că a atras-o coperta. Dar de-atunci, a citit tot ce i-a picat în mână.
În liceu însă, tatăl ei i-a spus că nu o să îi pună nimeni niciodată întrebări despre Harry Potter sau dragoni, așa că să treacă la „cărți mai serioase”.
„În capul meu dintr-odată nu mai era nicio poveste pentru că nu mai citeam ficțiune, ci așa-zise cărți serioase”, a povestit Elizabeth adolescenților din sală.
„Dar dragostea pentru literatură nu se face nici cu forța, nici cu rușinea”, și-a dat ea seama mai târziu.
„Nu e o rușine să spui că ceva nu îți place sau că îți place un anumit tip de literatură considerat de alții ca fiind inferior, cum este literatura fantasy. Ar însemna să refuzi să vezi golurile pe care acel gen le umple”, a adăugat Elizabeth.
Îi plac și „Ion” de Liviu Rebreanu, și „Moromeții” de Marin Preda, dar și „Turnul întunecat”, „Yellow Face” și „Un elev capabil” de Stephen King.
Literatura „misogină” de la școală
Bianca și Crina, cele două fondatoare ale The Rory Bookshelf, spun că literatura obligatorie de la școală se bate în principii cu simțurile lor.
„Lectura obligatorie de la școală este misogină. Într-un stil vechi, cu o percepție josnică a autorilor față de femei”, descrie Crina. Dă exemplu romanul „Ion”, care e inclus în programa școlară pentru curentul realism, în care Rebreanu descrie scene de violență față de soția lui, Ana, cu care se căsătorește pentru că este bogată.
„Înțeleg însemnătatea operelor raportate la cultura și literatura românească. Și nu cred că trebuie să scoatem, cât să adăugăm. O parte însemnată din literatura studiată la școală abordează probleme într-o perspectivă arhaică și destul de demodată. Nici mie nu îmi place să citesc despre practici abuzive. Ar trebui să avem mai multe opere scrise de femei. Odată ce avem un spectru mai larg de opere studiate la școală, elevii își pot forma noi valori, opinii, păreri despre ce se întâmplă în jurul lor”, crede și Bianca.
Romanul „Ion”, de exemplu, l-ar înlocui cu „Portretul lui Dorian Gray”, de Oscar Wilde, pentru că oferă perspective diverse despre viață și despre condiția umană. Oscar Wilde este, de altfel, unul dintre autorii preferați ai celor două tinere, iar „Portretul lui Dorian Gray” l-ar recomanda oricând oricui.
Mai citesc tinerii?
Un studiu recent a arătat că 35% dintre tinerii români nu au pus niciodată mâna pe o carte, iar 42% dintre ei citesc un text, dar nu înțeleg nimic din el, conform unei alte cercetări realizate de BRIO.
„Auzim și noi des asta, că tinerii nu mai citesc. Dar mi se pare că tinerii nu mai citesc în spații publice, nu că nu citesc. O să-i vezi în metrou pe telefon pentru că așa s-au schimbat vremurile”, spune Crina Dinu. Admite însă că poate fi și o lipsă de interes pentru cărți și preferă să se uite la un vlog, iar de vină este și părerea celor din jur, bullyingul că „nu e cool să citești”.
„Este foarte posibil să-i vezi însă că citesc pe telefon, în metrou, o carte în format pdf”, o completează Bianca. Ea însăși face asta uneori.
Puteți citi continuarea pe Școala9.
mirelas • 25.10.2023, 13:28
E bine că se promovează tineri care citesc. Poate iau exemplu și alții
.ZORRO. • 24.10.2023, 22:47
Doua *** misandre vor sa elimine din programa autori realisti supervalorosi doar pentru ca ideile din operele acestora nu corespund cu ideile lor... "Poetele" mamii, la vremea respectiva scriitorii aia au facut cele mai bune monografii (sau reportaje, cum le numiti voi)... Nici nu ati inteles opera si faceti propuneri despre ea... mai cititi.
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
andreea.online • 24.10.2023, 13:44
E imbucurator ca Generatia Z foloseste İnstagramul pentru incurajarea lecturii.