O grădiniță din Bacău face liste cu părinții rău-platnici și nu îi mai primește pe copii. „Unii părinți doresc, în mod voluntar, să sprijine cu donații”

„Părinții care nu plătesc la timp nu mai aduc copii în grădiniță până nu aduc dovada plății”, este mesajul cu care au fost întâmpinați părinții care au copiii înscriși la grădinița „Rază de soare” din Bacău, alături de detaliile despre procedura de plată a costurilor cu masa, un total de 612 lei.

Liste cu cine a adus hârtie igienică și săpun

„Mi se pare un abuz fără margini, discreționar și discriminator pe motive sociale. Refuz să cred că în deceniul trei al secolului XXI, educația încă mai este condiționată de plata unor sume de bani, într-un stat membru al Uniunii Europene, de peste 15 ani…”, este revoltată o mamă care a vorbit cu publicația Școala 9 sub anonimat.

„Educația de stat trebuie să fie accesibilă tuturor, nu condiționată de plata unor sume de bani sau de anumite excluziuni de ordin social, pentru că un copil de 3-6 ani nu are nicio vină că societatea în care trăiește este una bolnavă”, a mai spus mama din Bacău. Împreună cu alți părinți a trimis și o scrisoare deschisă către Inspectoratul Școlar Bacău.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Școala spune că sunt „donații”

Conducerea Școlii gimnaziale „Mihai Drăgan” din Bacău, de care aparține grădinița în cauză, spune că a fost o „exprimare nefericită”, pe care o regretă, dar susține că nu a încălcat legea. 

„Părinţii au fost informaţi la şedinţele cu părinţii din luna septembrie de faptul că pot sprijini, dacă doresc, activitatea grădiniţei prin asociaţia de părinţi a acesteia”, ne-a transmis într-un răspuns școala băcăuană. 

Potrivit acesteia, părinții vor ei să cumpere consumabile: „Putem confirma că unii părinţi doresc, în mod voluntar, să sprijine cu donaţii gen consumabile, adică hârtie igienică, săpun lichid, prosoape de hârtie, pahare de unică folosință, șervețele umede, pentru a suplimenta materialele în cadrul unei grupe, din dorinţa de a se implica.”

Potrivit conducerii, în bugetul școlii există bani pentru aceste produse, „asigurate în standardul prevăzut prin buget, contabilizat de departamentul financiar-contabil şi aprobat de consiliul de administraţie al şcolii, unde există membru reprezentant al părinţilor din cadrul grădiniţei”.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Primarul din Bacău: „Situații penibile care nu ar trebui să se mai întâmple”

De la primărie, școala „Mihai Drăgan” a avut în acest an un buget de 3,3 milioane de lei pentru funcționare. Consiliile locale asigură o finanțare complementară școlilor, bani care merg de obicei către funcționarea și întreținerea imobilelor. Cele care vor pot plusa și cu bani pentru astfel de cheltuieli mărunte, dar necesare. 

Primarul din Bacău, Lucian Stanciu-Viziteu, susține că oricând directorii de școală i-au cerut fonduri inclusiv pentru tipul acesta de cheltuieli, au primit. „Situațiile acestea penibile în care profesorii ajung să ceară bani părinților pentru consumabile nu ar trebui să se mai întâmple și rog profesorii să mă caute direct atunci când directorii spun că nu au bani sau că primarul nu le-a alocat”, a spus acesta pentru Școala 9.

În țară, și alți primari au alocat un fond special pentru aceste cheltuieli ca să nu mai fie nevoiți directorii să ceară de la părinți. S-a întâmplat în Sfântu Gheorghe, Covasna, unde primăria a alocat bani cu o destinație exactă: să înlocuiască tradiționalul fond al clasei. Și primarii din Piatra-Neamț, Brașov, Zalău sau Cluj-Napoca au făcut la fel. 

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Totuși, în bugetul de la Ministerul Educației sunt prevăzute sume de bani pentru cheltuieli care să acopere consumabilele pentru funcționarea școlii. Sunt de ajuns? De ce mai există în continuare școli din țară unde ele reușesc să-și desfășoare activitatea datorită sprijinului de la părinți? 

Cum sunt finanțate școlile

Bugetele școlilor vin din finanțarea de bază, adică de la bugetul de stat, care înseamnă cheltuieli cu salariile, cu diverse bunuri și servicii. De aici se calculează costul standard per elev. Din această alocare ar trebui să fie acoperite și costurile cu produsele de igienă ale școlilor.

Mai vine și de la bugetele consiliului local și acoperă, printre altele, cheltuieli de tipul investițiilor, reparațiilor și întreținerii clădirilor, naveta cadrelor didactice, concursuri școlare, participarea în proiecte europene. Finanțarea suplimentară vine din bugetul Ministerului Educației pentru premierea unor unități de învățământ cu rezultate în domeniul incluziunii sociale sau performanțelor școlare. Și consiliile locale pot contribui la finanțarea suplimentară cu granturi.

Mai există finanțările speciale ale ministerului, pentru învățământul special sau burse speciale, de exemplu. Și apoi veniturile proprii, adică donații și sponsorizări.

Organizația Funky Citizens s-a uitat la finanțarea școlilor în ultimii 8 ani și a realizat o analiză extinsă, pe baza fondurilor și cheltuielilor a 96% din școlile românești. Ce au remarcat este că „în niciun an, alocările nu s-au apropiat de procentul de 6% din PIB cerut de Legea educației naționale (și nici de noul cadru de referință de 15% din BGC setat de Legea 198/2023)”. 

Cu fiecare an, din 2016 încoace, au crescut bugetele școlilor, în valoare absolută. Ce a rămas constant a fost pe ce sunt cheltuiți cei mai mulți bani: salariile sunt 78% din totalul cheltuielilor.

Mai multă independență pentru școli

Aici vede o problemă Elena Calistru, președinta Funky Citizens: „Rămân foarte puține resurse, inclusiv pentru bunurile și serviciile curente, de la încălzire, întreținere, reparații curente și așa mai departe. Iar pentru investiții sunt niște sume infime, rar depășesc 2%, ceea ce e și firesc într-un fel, pentru că nu școlile sunt cele care gestionează banii pentru investiții, ci sunt autoritățile locale care fac asta”.

Școlile ar avea nevoie de mai multă independență în gestionarea propriilor bani și asta, în opinia sa, nu ar mai duce la mâna întinsă către părinți: „Dacă ne uităm pe datele pe care le avem disponibile în acest moment, inclusiv banii pentru reparații curente, investiții minore, sunt limitați. Evident că ceri părinților bani pentru perdele sau văruit ori igienizat o clasă.”

Elena Calistru crede și că autoritățile locale ar putea contribui cu mai mult către educație. „Sunt și localități în care vedem că bugetul local a contribuit semnificativ la ce se întâmplă în școlile respective. Acolo se vede nu doar leadershipul, ci în ce măsură este prioritar acest domeniu. De dat bani pot da primăriile și, ca să fiu acidă, ar avea și de unde, pentru că dacă ne uităm la execuția bugetară în acest moment, bugetele locale sunt pe excedent.”

Articolul complet poate fi citit pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News