3 comentarii„RomStoria cu profu Negoi. Bagă la cap și dă mai departe”. Așa își începe profesorul Ioan Valentin Negoi episoadele despre istoria și viața romilor. Elevii și alți curioși găsesc toate clipurile RomStoria – au între 4 și 6 minute – pe YouTube, Facebook și TikTok.
În martie, de pildă, a povestit într-un episod despre cinci femei rome „care au schimbat lumea”. Una dintre ele, Ceija Stojka, a fost o pictoriță supraviețuitoare a Holocaustului, născută în Austria. Elevii au aflat și despre poeta Bronislawa Wais, din Polonia, care a compus versuri la începutul secolului XX.
Profu Negoi, 33 de ani, vorbește și despre Ioana Rudăreasa, din Țara Românească. „În 1843, când au fost eliberați sclavii domnești, a cerut familiei de boieri, stăpânii ei, să îi elibereze din robie pe ea și pe copiii ei, în baza decretului dat de domnitorul Gheorghe Bibescu, care prevedea ca toți sclavii domnești să fie liberi”, explică profesorul în acel episod RomStoria.
Stăpânii au refuzat-o și au susținut că ea și copiii sunt sclavi particulari, adaugă profesorul. După un deceniu de luptă, femeia și-a obținut libertatea în instanță.
„Spre deosebire de băieții romi, care accesează mai ușor educația, fetele au un parcurs educațional mai greu. Exista această cutumă să facă doar clasele primare. Dar acum s-au mai schimbat lucrurile și în comunitățile tradiționale”, explică profesorul Negoi, pentru Școala 9, de ce și-a dorit să le aducă pe femeile rome în prim-plan. Am vorbit cu el imediat după Ziua internațională a Romilor, sărbătorită pe 8 aprilie.
Negoi lucrează la proiectul RomStoria cu o echipă de la Roma Education Fund, ONG care facilitează accesul la educație pentru copiii romi.
Cu Luiza Medeleanu, una dintre vocile RomStoria și cercetătoare, profesorul împărtășește idei despre episoade. Iar Claudia Craiu, directoare de comunicare a ONG-ului, se numără printre cei ce ajută la editarea textului redactat de profesor. Apoi, alți specialiști se ocupă de editarea video și de animații.
Cum au început
Acum câțiva ani, profu Negoi, și el din comunitatea romă, a predat un opțional de istoria romilor la școala din satul Mărginenii de Jos, Prahova. Lucra cu elevi de clasa a VII-a – aici învață și romi, și români – și atunci și-a dat seama că lecțiile din manual aveau nevoie de un suport vizual. Ca adolescenții să rămână atenți la ore, profesorul a creat diverse prezentări PowerPoint.
Într-o zi, după ce a ajuns la biroul său de la Roma Education Fund din București, Negoi a glumit că ar vrea să devină influencer și să realizeze episoade animate despre istoria romilor, să fie orele mai atractive pentru elevi. Directoarea Claudia Craiu a luat în serios acea idee, așa că s-au mobilizat și au pornit RomStoria.
Ioan Valentin Negoi se ocupă de biblioteca și arhiva ONG-ului din Capitală. Face naveta trei zile pe săptămână, 80 de kilometri, de la Târgoviște, unde locuiește. Iar joi și vineri ține ore la școala din județul Prahova, la 36 de kilometri de casă.
Filmările pentru RomStoria au început în decembrie 2021 și, până acum, proiectul a adunat sute de abonați pe YouTube și peste 500 de urmăritori pe TikTok.
„Romii au fost numai sclavi?”
Inclusiv elevii săi se uită la filmulețele RomStoria de pe rețelele sociale. A observat că atât romii, cât și românii au devenit mai curioși. Unii dintre ei repetau la orele de istorie îndemnul profului de la începutul clipurilor: „Bagă la cap și dă mai departe”.
Anumite subiecte sunt foarte apăsătoare, de pildă Holocaustul romilor și cei 500 de ani de sclavie în spațiul românesc, spune profesorul, așa că la școală discută despre ele în contextul potrivit. Cei mai mulți copii aud despre toate astea pentru prima dată.
La orele obișnuite de istorie – momentan nu mai predă opționalul -, când le vorbește despre exterminarea evreilor în lagărele naziste, discută și despre Holocaustul romilor. „Le arăt la clasă câte o scrisoare a unui soldat rom deportat în Transnistria (regiune din estul Republicii Moldova de astăzi, n.r.). Îi pun, de exemplu, să scrie o petiție către autoritățile centrale din perspectiva unui soldat rom a cărui familie este deportată, să dezvoltăm empatia. Sau o scrisoare pentru un prieten din copilărie, de etnie romă, deportat”.
„Romii au fost numai sclavi?”, l-a întrebat la un moment dat unul dintre elevii săi. Le-a povestit atunci copiilor despre Ștefan Răzvan, voievod moldovean de etnie romă. „Nicolae Bălcescu îl descrie ca pe un erou: «A luptat atât de bine, că trei cai muri sub dânsul»”, detaliază profesorul.
A observat că mai ales elevii romi se bucură să audă și alte istorisiri despre etnia lor. „Copiii au nevoie de eroi”, mai explică proful Negoi. De aceea, la RomStoria a creat și episoade în care a prezentat meseriile romilor importante pentru economia Țării Românești. Aurarii, de pildă, căutau aur în râuri, spune el; zlătarii făceau inele, bănarii băteau bani de aramă, iar fierarii reparau uneltele pentru agricultură.
Continuarea, pe Școala 9