Reportaj într-o școală unde programul „Masa caldă” este un sendviș și un măr. „A scăzut abandonul, dar nu doar din acest motiv”

„Sunt proaspete”, spune un profesor în timp ce grăbește pasul ținând în brațe o ladă cartonată cu mere și sendvișuri împachetate. Tocmai a ieșit dintr-o sală cu multe rafturi. Suntem la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, care are și clase pentru I-VIII. Comuna cu drumuri înnămolite se află la 30 de kilometri de Călărași. 

O învățătoare cu mănuși albe le oferă diriginților lada corespunzătoare fiecărei clase. E responsabilă zilnic pentru distribuția pachetelor; o muncă în plus, dar, spune învățătoarea, asta nu o deranjează. „E bine așa, să se ocupe o singură persoană”, explică aceasta. 

– Domnul profesor de la ce clasă este? întreabă ea cu ochii spre un cadru didactic așezat în prag.  
– De la 5 C, îi răspunde acesta. 

Fiecare ladă are lipită o etichetă cu numărul clasei, așa că o găsește îndată. 

Mergem cu directoarea Cristina Colțea, îmbrăcată într-un sacou bleu și fustă peste genunchi, la clasa I, să-i întâlnim pe câțiva dintre cei peste 1.200 de copii care beneficiază de „Masa caldă”. Instituția din Dragalina se numără printre cele 50 de școli înscrise în program în primul an de pilotare. 

– Ați reușit să împărțiți pachetele? o întreabă directoarea pe învățătoarea Lidia Onea.
– Tocmai le-au primit elevii, confirmă aceasta.  

E 10:00, iar în următoarea pauză, copiii o să și mănânce sendvișurile în bănci, supravegheați de învățătoare. O fetiță cu părul peste umeri, din prima bancă, mușcă nerăbdătoare din sendviș, pe când colegii ei colorează imagini cu lebede și pomi, parte dintr-o activitate despre opera lui Mihai Eminescu. 

O întrebăm pe o elevă, Anastasia, dacă și ea abia așteaptă pauza de masă. Spune că-i place sendvișul cu șuncă de porc, brânză tartinabilă și castravete. Unul dintre colegii ei însă intervine: „Eu nu-l mănânc, eu mănânc dulciuri”.  

În fiecare dimineață, o mașină livrează din Călărași pachetele în școală. Contractul e încheiat cu primăria din Dragalina, responsabilă cu achizițiile. Administrațiile locale sunt cele care primesc bani pentru asta de la bugetul de stat. 

Recomandări

Cum se trăiește în Bătrâna, Hunedoara, cea mai mică comună din România: „Pâinea vine o singură dată pe săptămână”. Obiective de modernizare: cabinet medical și repararea ulițelor

„Noi anunțăm (firma, n.r.) în dimineața fiecărei zile câți elevi avem prezenți și cerem numărul de sendvișuri pentru aceștia”, explică directoarea. 

Abandonul școlar a scăzut cu 8 procente, însă nu mulțumită doar acestui program

Directoarea Cristina Colțea a observat că mai puțini copii abandonează școala în prezent, față de anul școlar 2016-2017, când au implementat prima dată „Masa caldă”.

 „Rata abandonului anul trecut a fost zero, în 2020-2021 a fost 3,75%, iar acum patru ani 7,82%”, susține aceasta.

Subliniază însă că nu doar acest program a redus abandonul, ci „toate proiectele derulate” au crescut interesul elevilor pentru educație. De exemplu, ROSE, al Ministerului Educației, cu bani de la Banca Mondială, în cadrul căruia au vizitat facultăți din București și Sibiu, ca să fie atrași să-și continue studiile. 

Programul-pilot „Masa caldă” l-a lansat Guvernul Cioloș în 2016, ca să-i încurajeze pe elevii din comunități vulnerabile să vină la ore. În comuna Dragalina, cu 8.600 de locuitori, sunt și copii cu părinți șomeri, plecați la muncă în străinătate, aflați în grija bunicilor, familii monoparentale sau de etnie romă. 

Recomandări

„Armata roșie” a primarilor PSD, marele atu în lupta pentru prezidențiale. Care sunt bazinele electorale importante ale partidelor | ANALIZĂ

„În anii precedenți, și noi am avut probleme cu participarea la licitație”

Ca elevii să primească chiar o masă caldă și nu doar un sendviș, liceul ar trebui să aibă cantină, explică directoarea. 

„Se poate construi fie prin finanțare directă de la minister sau… primăriile sunt cele care accesează fonduri. Noi, în calitate de beneficiari, doar solicităm. Dar vă dați seama că deocamdată nu avem astfel de axe de finanțare pentru construcția de cantine, spații pentru servit masa”. 

Împreună cu cei doi directori am mers și la primărie, peste drum de școală. Marian Gabriel Stanciu era la conducerea instituției și în 2016, când s-a lansat „Masa caldă”. După ce a aflat despre program, spune el, a povestit la inspectoratul școlar că vrea să sprijine copiii din comună să vină la școală. 

„Am luptat ca să fim incluși în acest proiect și, cu sprijinul celor de la inspectorat și de la guvern, am reușit”, adaugă acesta.  

Inspectoratele școlare propun instituțiile preuniversitare care să intre în acest program, ne-a transmis Ministerul Educației, după mai multe criterii, printre ele: „comunități cu grad mare de vulnerabilitate – populație romă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme de abandon parental”. 

Pentru că nu au participat firme la licitație în regiunea lor – la sate, de exemplu -unele școli incluse în program au renunțat la implementare, după cum a declarat fostul ministru al educației Sorin Cîmpeanu.  

„În anii precedenți, și noi am avut probleme cu participarea la licitație. În final, am găsit soluții, prestatori de servicii autorizați să ne asigure alimentele pentru copii”, adaugă primarul Stanciu. „În bugetul inițial suma este 15 lei (de copil, n.r.), dar noi scoatem la licitație și acum este undeva la 11 lei”. 

Despre posibilitatea să construiască o cantină, acesta precizează că primăria ar putea să rezolve „în 2-3 ani”, dar că nu va exista buget pentru bucătar și personal de curățenie. 

„Nu e buget decât pentru anumite posturi. Dacă la nivel de minister îi aprobă inspectoratului școlar posturi, atunci și inspectoratul poate să le redistribuie”, mai spune Stanciu. 

Doar jumătate dintre școlile înscrise în 2016-2017 sunt încă în program 

Ministrul educației, Ligia Deca, a anunțat, la final de februarie, într-o conferință de presă în care a prezentat proiectul pentru Legea Învățământ Preuniversitar, că programul „Masa caldă” va deveni „Masa sănătoasă”. 

Programul-pilot de care au beneficiat inițial 50 de școli a fost extins treptat, până s-a ajuns la 450 de instituții, în octombrie anul trecut. 

Proiectul continuă să se extindă, însă Ministerul Educației nu face publice informații despre impactul concret al programului, deși au trecut 6 ani de la implementare. Școala 9 a solicitat rezultatele și a întrebat ministerul dacă s-a redus abandonul școlar, acesta fiind scopul „Mesei calde”. 

„După implementarea programului-pilot, rata părăsirii timpurii a școlii a avut următoarea evoluție: 18,1% în 2017, 16,4% în 2018, 15,3% în 2019, 15,6% în 2020 și 15,3% în 2021 (conform datelor oficiale Eurostat)”, a răspuns Ministerul Educației. 

Dar datele respective de la Eurostat nu au legătură cu acest program. În plus, sunt incluși în cercetare și tineri între 18 și 24 de ani care au renunțat la facultate sau la altă formă de educație. (Chiar dacă în ultimii 6 ani s-a redus cu aproape 3 puncte procentuale abandonul studiilor în cazul copiilor și tinerilor, România are oricum cel mai mare procent din Uniunea Europeană al celor care se lasă de școală).  

Aceleași procente care induc în eroare s-au folosit într-un proiect de ordonanță de urgență pentru extinderea programului „Masa caldă”. 

Continuarea, pe Școala 9

Rezultate BAC toamnă 2024. Notele, publicate pe edu.ro.

Urmărește-ne pe Google News