Reputat cercetător, despre teama de Chat GPT: „În ‘97, Gary Kasparov a fost învins la șah de un calculator. Acum, șahiștii așa se antrenează”

De la ora 8 dimineața, pe 13 iunie, cercetătorul Ion Stoica s-a întâlnit, în format hibrid, acesta fiind în California, SUA (unde era ora 22.00), cu elevii de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă. S-au conectat online și elevi de la liceul din Anina pentru a participa la întâlnire.

Timp de o oră, elevii și profesorii au vrut să știe mai multe despre tehnologie de la profesorul care predă în cadrul Departamentului de Inginerie electrică și Știința Computerelor, la University of California din Berkeley. 

Elevii pasionați de robotică au avut întrebări specifice despre sisteme informatice și cum faci mai multe calculatoare să lucreze împreună, dar au fost interesați și să afle ce și cum să învețe pentru a avea o carieră de succes. 

Echipa de robotică a liceului, coordonată de profesorul lor Sabin Munteanu, a participat la edițiile trecute ale competiției First Tech Challenge, organizată de Nație prin Educație. 

– Laboratorul dumneavoastră a lucrat la sistemul care „îl învață pe Chat GPT” și există deja îngrijorări la nivel internațional cu privire la aplicație. Cât de îngrijorați să fim și noi legat de Chat GPT?

Ion Stoica: Eu sunt în categoria celor care sunt mai optimiști. La Chat GPT te poți gândi ca la un asistent uman care să te ajute să faci anumite lucruri mai bine și mai repede. Există o discuție și legată de faptul că Chat GPT nu spune tot timpul informațiile corecte. Oamenii se așteaptă să fie la fel de precis cum sunt calculatoarele, să nu facă greșeli. Dar e ca la oameni, că și oamenii uneori nu-și aduc aminte unele lucruri și informațiile pe care le spun nu sunt corecte.

De fapt, Chat GPT se uită la toate cuvintele pe care le-ai spus și încearcă să le prezică pe următoarele bazat pe un model statistic. Practic, face un autocomplete (completare automată): „mașina are culoarea…” și apoi încearcă să prezică următorul cuvânt: „roșie” sau „albastru”.

Poate ajuta oamenii să scrie ușor e-mailuri, scrisori, să rezume anumite texte, să facă traduceri, să ajute cu programarea, exact cum te ajută un coleg.

Dacă te gândești așa la el, poate să facă viața mai ușoară multor oameni. Evident că oamenii care știu să folosească acest Chat GPT au un avantaj și dacă te gândești așa, lucrurile nu sunt așa înfiorătoare.

De sute de ani, oamenii au inventat lucruri care să ne facă anumite joburi mai ușoare, de la revoluția industrială cu motorul cu aburi, apoi la primele calculatoare care făceau socoteli până la calculatoarele personale și la internet. Este o evoluție într-un fel naturală. Diferența e că acum lucrurile se întâmplă mult mai rapid ca înainte, dar altfel, sunt destul de optimist.

„Poate noi, oamenii, nu suntem chiar așa sofisticați cum credeam”

– Sunt și doi poeți printre elevii din clasă. OpenAI scrie foarte bine și poezie. Atât timp cât tehnologia reușește să provoace și emoție, să facă opere de artă, care rămâne rolul omului, cel care a creat tehnologia?

– Oamenii rămân în continuare cei care iau decizii. Asistenții pot fi mai buni ca noi în anumite domenii, dar noi luăm deciziile cu informațiile pe care le obținem de la asistenți. Acesta este rolul nostru. Cred că sunt alte oportunități aici.

Oamenii sunt așa uimiți de ce bine fac aplicațiile, că Chat GPT scrie poezii, rezolvă probleme, rezumă articole, din cauză că face anumite lucruri pe care le fac și oamenii și oamenii consideră că ce fac e semn de inteligență. 

Dar asta este o șansă, dacă sistemele au același comportament ca oamenii, putem să folosim acele sisteme ca să înțelegem mai bine oamenii și să le folosim ca să ne îmbunătățim, să fim mai buni, să învățăm mai mult în termeni absoluți.

În ‘96 sau ‘97, Deep Blue a fost primul calculator care l-a învins pe Gary Kasparov, care era campion mondial la șah. Acum, și un joc de șah de pe calculatorul personal poate să învingă un om, dar ceea ce s-a întâmplat apoi a fost că șahiștii folosesc calculatoarele azi să se antreneze. Folosind calculatoarele, ei devin mai buni.

Deși calculatoarele sunt mai bune decât șahiștii, datorită calculatoarelor, șahiștii sunt mai buni decât dacă nu ar folosi calculatoarele. Sper ca asta să se întâmple și cu Chat GPT, o să poată fi folosite de oameni ca ei să devină mai buni și să progreseze mai rapid.

Nu vreau să minimizez și să spun că n-ar fi niciun pericol, dar ar trebui să ne gândim cum să folosim această tehnologie ca noi, oamenii, să progresăm mai rapid.

– Dumneavoastră folosiți Chat GPT, ca specialist?

– Da, îl folosesc. Ca să sumarizez anumite articole, e destul de bun, îmi ușurează activitatea.

Elevii și studenții îl vor folosi. Ca profesori, nu putem face mare lucru. Nu poți să interzici să-l folosească, oamenii vor încerca să-l interzică, dar nu va avea efect. E foarte greu să-l interzici. Deci, ceea ce poți să faci este să modifici modul în care probabil dai examenele, să încurajezi, de exemplu, să folosească Chat GPT ca să învețe mai mult, că face rezumate mai bune. Cam la asta m-aș uita.

Cum poți să faci ca studenții, folosind Chat GPT, să învețe mai mult, aici e provocarea. Examenele poate trebuie schimbate, dar o să fie interesant ce-o să se întâmple.

Fabricile „de memorie” costă zeci de miliarde de dolari

– Mă uit la memorie, spațiile de stocare a informației. Am văzut acele floppy disk-uri mari și acum am ajuns la o sută și ceva de giga pe o bucățică de plastic cât un degețel. Care sunt limitele acestor spații de stocare, care sunt direcțiile de studiu?

– Nu sunt specialist în partea fizică a memoriei, dar ce pot spune este că fiecare știe că prin anii ‘70 și până în anii 2000, la fiecare doi ani puteai să pui de două ori mai mulți tranzistori pe aceeași suprafață și consumul de putere, de electricitate nu creștea. Consumul de electricitate rămânea la fel, dar puteai să pui de două ori mai mulți tranzistori, deci practic memoria se dubla la fiecare doi ani.

Puterea de calcul la procesare se dubla la fiecare 18 luni, pentru că, pe măsură ce densitatea de tranzistori creștea, distanța dintre ei se micșora și se făceau lucrurile mai repede și comunicarea dintre ei era mai rapidă. 

Dar la sfârșitul anilor ‘90 – începutul anilor 2000, trendul a început să încetinească. Asta este o mare problemă. Acum crește capacitatea cu, poate, 10-20% în loc să se dubleze. Programele încep să fie distribuite pentru că puterea de calcul și memoria nu mai cresc atât de repede. În comparație, rețelele neuronale au crescut de zeci de ori, chiar de sute de ori în ultimul an ca dimensiune.

Sunt din ce în ce mai multe programe care sunt distribuite. Sunt diverse tehnologii care încearcă să facă memorii ce au densitate mai mare ca să continue să se îmbunătățească capacitatea. La orizont, în următorii cinci ani, poate chiar zece, o să se schimbe pentru că dezvoltarea unei tehnologii ca asta durează foarte mult.

De exemplu, fabricile de cipuri costă acum până la zeci de miliarde de dolari și din cauza asta practic sunt foarte puține fabrici și majoritatea sunt acum în Taiwan, pentru că e extrem de scump. Orice altă tehnologie necesită o groază de bani ca să fie viabilă și să concureze cu adevărat cu metoda clasică.

„Majoritatea oamenilor știu ce trebuie să facă pentru a avea succes”

– Ce sfaturi aveți pentru un tânăr de 15-16 ani cu privire la educație, la învățat? 

– Sfatul general pentru oricine este că trebuie să lucrezi la ceva care te pasionează. Dacă lucrezi la ceva care te pasionează, e mai ușor să lucrezi și să investești timp și energie. Ăsta e probabil cel mai important sfat pe care îl pot da. Și poate ați mai auzit asta, dar este adevărat, dacă ești pasionat de ceva, totul este mai ușor, totul devine mai natural. Înveți pentru că vrei să rezolvi anumite probleme, asta te menține motivat și face mai ușor să investești timp și energie.

Acum ai acces la orice ca să înveți, pe internet este acces liber la aproape orice informație, sunt articole, cursuri, orice poți să înveți. Când am crescut eu era greu să ai cărți, să le cumperi, că erau în străinătate, nu erau traduse în română, dar acum nu există nicio barieră. Acum poți să faci orice îți dorești atât timp cât ai acces la internet și sunt destul de sigur că fiecare are acces la calculator.

– Ce sfat aveți pentru cineva care vrea să urmeze o carieră în informatică? Pe ce să se axeze?

– Trebuie să ai pregătire bună în matematică și fizică, sunt fundamentale. După asta, trebuie să înveți să programezi. Ca să înveți să programezi, trebuie să faci lucruri care te pasionează, poate te pasionează să programezi un robot, poate chiar scrii joburi pentru el, dar trebuie să faci ceva care te pasionează.

Totul este open source, poți să contribui la anumite proiecte care te interesează. Ăsta e un lucru foarte bun. Altfel, încă o dată, dacă ești bun la matematică, fizică, programare, poți să creezi anumite programe pe care alții să le utilizeze, contribui la niște proiecte importante.

Asta e o paranteză: de fapt, majoritatea oamenilor știu ce trebuie să facă pentru a avea succes. Te întreb pe tine și ce-o să-mi spui: că trebuie să lucrezi mult, să fii focusat, să nu fii distrat și așa mai departe, poate o să-mi spui și de puțin noroc. Oamenii știu ce trebuie să facă pentru a avea succes, problema este că e greu, poate că e greu să studiezi când prietenii tăi fac altceva, poate e greu să te focusezi pe ceva când sunt alte distracții, dar până la urmă de asta ai nevoie. Nu este „a single bullet”, e foarte multă muncă. Dar poți să muncești mult dacă te pasionează.

Articolul complet, în Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News