60% dintre tineri vor fi nepregătiți pentru un job, în 2030. De ce elevii și studenții ar trebui să muncească din timpul școlii

Media de angajare a persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani este, la nivelul Uniunii Europene, de 23%. Procentul se referă doar la cei care urmează și o formă de învățământ.

România se află mult sub media UE, cu 2% dintre elevi și studenți angajați. O situație similară este și în Slovacia (4%), Ungaria și Bulgaria (5%), potrivit raportului Eurostat pe anul 2021. Comparativ, în Țările de Jos, 70% dintre elevi și studenți au un loc de muncă, în Danemarca, aproape jumătate dintre ei, iar în Germania, 42%.

Numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu sunt înscriși într-o formă de învățământ sau nu urmează o formare profesională este la cel mai ridicat nivel din 2005, arată datele Organizației Internaționale a Muncii. Pandemia de COVID-19 a adâncit și mai mult criza.

Ce îi împiedică pe tineri să muncească

În România, potrivit Institutului Național de Statistică, aproape 24% dintre tinerii de până la 24 de ani erau șomeri la finalul anului trecut. Legislaţia din România permite angajarea tinerilor cu normă redusă de la 16 ani.

Un raport lansat anul trecut de PwC, UNICEF și Generation Unlimited arată că, la nivel global, peste 60% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, adică în jur de 830 de milioane de persoane, nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

În unele părți ale lumii, spune studiul, tinerii nu-și dezvoltă anumite aptitudini din cauza lipsei unor resurse de bază, cum ar fi accesul la internet. Alteori, este vorba de cultura societății.

„Noi avem un nivel de colectivism foarte ridicat, iar în structura colectivistă, tinerii nu sunt foarte încurajați și nu au practica de a lucra și a face bani în timpul studiilor. În timpul studiilor, cultura este că ești susținut de către stat și de către familie”, spunea toamna trecută Daniel David, rectorul Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-un interviu pentru Libertatea.

De ce tinerii ar trebui să lucreze încă din școală?

În cartea sa „Cum să crești un adult”, Julie Lythcott-Haims, scriitoare și fostă decană a Universității Stanford din California, SUA, a remarcat că foarte mulți studenți intrau în facultate mai degrabă confuzi, nepregătiți să locuiască singuri și să fie independenți. Încă se bazau pe părinți pentru aproape orice, mai ales financiar.

Lythcott-Haims vorbește în cartea sa de o cultură de „overparenting”. E un termen ce descrie o implicare mult prea mare a părinților în viețile copiilor lor, până într-un punct în care aceștia nu știu, ajunși la maturitate, să fie independenți.

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

„Supravegherea copiilor 24 de ore este o șocantă intruziune în libertatea și independența copilului”, a spus fosta decană, într-un interviu din 2019.

Jeffrey J. Selingo observă același lucru. Jurnalist cu experiență în domeniul educației și autor al mai multor cărți, printre care „Există viață după facultate” și „Viitorul învățământului superior și ce înseamnă el pentru studenți”, Selingo spune că unul dintre motivele pentru care tinerii americani nu mai muncesc este că timpul lor este ocupat cu alte activități, stabilite în principal chiar de părinții lor. Ajung apoi să aibă un job în care nu fac față responsabilităților și, în funcție de domeniul muncii, comunicării cu clienții.

Cercetările arată că tinerii care muncesc încă de pe băncile școlii învață să-și gestioneze mai eficient timpul și devin mai responsabili și mai motivați.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) recomandă școlilor să aibă în vedere zece principii prin care să-i ajute pe elevi să se orienteze în carieră.

Articolul complet, pe Școala 9.

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News