Trei tineri români povestesc cum au călătorit gratis cu trenul prin zeci de orașe europene: „Ce spectaculoasă a fost plimbarea cu 300 km/h spre Hamburg”

Uniunea Europeană a lansat acum cinci ani DiscoverEU, parte din programul de schimburi educaționale Erasmus. Din 2018, au călătorit deja aproape 213.000 de tineri, din care 72% au fost prima dată cu trenul în afara țării. O altă premieră pentru mulți a fost că au călătorit pentru prima oară fără părinți. Am vorbit despre călătoria lor cu trei români care și-au făcut acest cadou de majorat și ne-au povestit despre peripeții, frumuseți și spiritul european.

Începând cu 4 octombrie se deschide o nouă rundă de înscrieri pentru programul DiscoverEU prin care tinerii de 18 ani pot călători gratuit cu trenul prin Europa până la 30 de zile, între 1 martie 2024 și 31 mai 2025. Înscrierile se încheie pe 18 octombrie. 

Ești eligibil dacă:

– te-ai născut între 1 ianuarie 2005 (inclusiv) și 31 decembrie 2005 (inclusiv);
– ai completat corect formularul de înscriere online, indicând numărul cărții de identitate, al pașaportului sau al permisului legal de ședere;
– ești cetățean sau rezident într-una din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv țările și teritoriile de peste mări sau țările terțe asociate la programul Erasmus+: Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Școala 9 a vorbit cu trei tineri din România care au profitat deja de această oportunitate, astăzi studenți în țară sau în străinătate.

Iris Elena Ghimpu este din această lună studentă la două facultăți: cea de Drept din cadrul Universității București și Academia de Studii Economice. Prin DiscoverEU, Iris a călătorit anul trecut în cinci țări europene, 4.000 de kilometri, timp de trei săptămâni.

Axel Donuțiu este deja student la Drept la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și călătoria lui cu trenul a cuprins trei țări: Belgia, Olanda și Franța, trecând prin cinci orașe: Antwerpen, Bruxelles, Amsterdam, Haga și Paris.

Iar constănțeanul Mihai Andrei Iarca, student la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației la Politehnica din Iași, a vizitat zece orașe din șapte țări. Orașele au fost: Budapesta, Praga, Hamburg, Vejle, Billund, Amsterdam, Haga, Rotterdam, Bruxelles și, în final, Viena.

– Cum v-ați pregătit pentru călătorie (bagaj, bilete, itinerar, siguranța personală)?

Iris Elena Ghimpu: Primul pas a fost să aleg tipul de pass care mi se potrivește: flexi sau fixed, adică între „spontaneitate” sau „organizare”. Am ales flexi pass-ul deoarece eram conștientă că această experiență mă va pune în fața unor situații neprevăzute. Cu toate că știam ce îmi doresc să vizitez, am fost nevoită să mă organizez cu două săptămâni înainte de a pleca în călătorie, puterea de a mă adapta oricărei situații fiindu-mi testată prima. Inițial am aplicat în grup, dar situația a făcut să călătoresc singură, lucru care nu m-a speriat când am văzut pe grupurile DiscoverEu câți alți tineri au ales această variantă.

Recomandări

Ce înseamnă Trump pentru alegerile din România? Că AUR nu mai e așa de rău?

După ce mi-am stabilit itinerarul, am ales să merg cu trenurile de noapte în fiecare destinație pentru a nu pierde nicio zi. M-am asigurat că timpul de transfer între trenuri este suficient pentru orice eventuală întârziere, minimum 40 de minute.

Cât despre cazări, am preferat să le rezerv dinainte și am stat mai mult în hostels pentru că sunt foarte accesibile ca preț, plus că am putut opta și pentru varianta de cameră privată în orașele în care am stat mai mult, iar condițiile sunt superioare chiar și unor hoteluri cunoscute din București.

Am ales un rucsac de drumeții, un troller mi-ar fi fost incomod, în care mi-am pus toate lucrurile esențiale, lăsându-l pe jumătate gol pentru suveniruri și alte lucruri. Evident că la întoarcerea în țară rucsacul era mare cât mine, dar a fost ușor de manevrat.

Axel Donuțiu: Planul meu era să stau la rude, economisind astfel niște bani pe care i-aș fi dat pe hoteluri și hosteluri. Am făcut un traseu care să aibă locurile în care aș putea sta. Biletele le-am cumpărat din timp pentru că altfel riscam să rămân fără locuri în tren și ajungeam să stau în picioare, iar un drum de 8 ore de la Frankfurt până la Viena nu e foarte plăcut de parcurs stând în picioare. 

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Eu mi-am rezervat locul chiar și în trenurile în care rezervarea nu era obligatorie pentru a fi sigur că am unde să stau.

Când vine vorba de bagaje, știam că o să fiu plecat destul de mult timp, știam că o să îmi pot spăla hainele, însă nu știam de ce vreme o să dau prin vestul Europei, unde ziua o începi cu caniculă, la amiază ai furtună și seara îngheți de frig.

Așa că mi-am pus în bagaj haine pentru toate condițiile meteo posibile. Desigur, am avut parte de o vreme superbă, așa că mare parte din bagaj a rămas intact. Am avut un troller mai măricel și un ghiozdan de școală. Cât despre itinerar, urma să pornesc în 7 august de la granița României cu Ungaria, să merg până la Viena, iar de acolo să iau NightJet-ul celor de la OBB, cu care am ajuns luni dimineață în gara din Bruxelles. Urma să stau o săptămână în Antwerpen, iar de acolo, fiind un oraș foarte bine conectat feroviar, să fac mici excursii de o zi în celelalte orașe. Am început cu Amsterdam, apoi Haga și, în final, Bruxelles. 

După o săptămână, am plecat spre Paris, unde am rămas pentru două săptămâni și câteva zile înainte de a-mi începe lungul drum spre casă. În ceea ce privește siguranța personală, am încercat să fiu cât mai compact, să nu îmi desfășor toate lucrurile prin trenuri și gări, să mă amestec în mulțime și să fiu mereu cu ochii în patru. Am evitat mereu locurile, străzile sau cartierele care nu mă făceau să mă simt în siguranță. 

Am preferat ca mare parte din banii pe care îi aveam să îi țin pe card, pe Revolut, care, de altfel, e foarte avantajos când vine vorba de a plăti cu el în străinătate. Banii cash i-am împărțit și i-am ținut în bagaje diferite, în caz că unul îmi era furat sau îl uitam eu pe undeva. La fel am făcut și cu documentele de identitate.

Mihai Iarca: Pregătirile pentru excursie au fost surprinzător de ușoare, am ascultat sfatul altor călători, așa că tot ce am luat a fost un rucsac mare de spate în care am pus haine și esențialele, lucruri de spălat și, cel mai important, mâncarea de drum pregătită de mama. Și alt rucsac mai mic pentru plimbări. În legătură cu biletele, eu am folosit aplicația de la Interrail, unde am putut să îmi țin fiecare tichet de călătorie digital.

În funcție de itinerar, între 500 și 1.500 de euro bani de buzunar

– Cum v-ați organizat banii pentru drum și de cât ați avut nevoie?

Iris Elena Ghimpu: Nu mi-am stabilit un buget fix, însă am încercat să fiu atentă la bani. Am alocat un buget mai mare pentru cazări și rezervarea locului în tren, unde era cazul.

Axel Donuțiu: Partea financiară este întotdeauna complicată. Am avut undeva la 300 de euro pe card și încă vreo 200 cash, pentru orice eventualitate. Cheltuieli substanțiale nu am prea avut. 

În Belgia am plătit câteva pentru muzee, însă norocul meu a fost cu Franța, unde, ca tânăr sub 26 de ani din Uniunea Europeană, am beneficiat de gratuitate la aproape toate muzeele și atracțiile turistice. Aici includ Muzeul Louvre, Muzeul d’Orsay, Palatul Versailles, Arcul de Triumf și multe altele. 

Online se pot afla toate informațiile pentru fiecare obiectiv în parte și tot online se fac rezervările. Am cheltuit în jur de 350 de euro, fără a lua în calcul cazarea, deoarece am stat la rude pe tot parcursul călătoriei.

Mihai Iarca: Una dintre cele mai bune părți ale unei excursii prin Europa este costul minim al experiențelor pentru a vizita un oraș, mai ales dacă ești student, așa că m-am organizat destul de bine cu banii și am cheltuit mai puțin decât am crezut, în mare parte din cheltuieli fiind pe hosteluri, mâncare și, desigur, suveniruri din fiecare oraș. 

Părinții mei m-au rugat să iau câte un magnet de frigider din fiecare oraș, iar acum de fiecare dată când trec pe lângă frigider mi se reamintește fiecare destinație prin care am călătorit. În trei săptămâni m-am folosit de cam 1.500 de euro pentru toată excursia.

Și în Germania, trenurile întârzie sau sunt anulate

– Cum a fost călătoria cu trenul? Ce v-a impresionat cu privire la serviciile de transport din alte țări?

Iris Elena Ghimpu: Auzisem tot felul de povești despre cât de nesigur e noaptea în gară, dar nu am avut niciun incident nefericit pentru că mi-am luat câteva măsuri de siguranță: am ales gările centrale, în general fiind și cele mai circulate noaptea, unde existau restaurante deschise nonstop pentru a sta până la sosirea trenului, iar mama știa itinerarul meu și o țineam la curent cu tot ce făceam.

Călătoria cu trenul a fost surprinzător de plăcută și comodă, iar cu fiecare stație simțeam că descopăr mai mult din fiecare colț al Europei. Au fost multe lucruri care m-au impresionat la serviciile de transport, dar și lucruri care m-au făcut să apreciez mai mult transportul din România. Un lucru la care nu m-am așteptat a fost lipsa de organizare și comunicare cu călătorii a companiei feroviare din Germania: am avut două trenuri anulate și alte întârzieri de zeci de minute care au culminat cu pierderea unor legături importante către următoarele destinații, iar condițiile din tren nu erau cele mai bune. Astfel, am ajuns la concluzia că trenurile din țară nu sunt atât de rele. 

Evident că se poate mai bine și aici am câteva exemple: serviciile de transport din Franța și Austria mi-au arătat că cerul este limita în materie de confort în călătoria cu trenul. De la faptul că la prima vedere gările centrale par a fi malluri până la organizare, totul a fost perfect. Nu am avut întârzieri, personalul era amabil, nu avea nicio problemă să vorbească în engleză cu străinii, iar vagoanele erau foarte curate și modernizate.

„Ce spectaculoasă a fost plimbarea cu 300 km/h mergând spre Hamburg”

Axel Donuțiu: Eu am început să cochetez cu mersul cu trenul prin țară încă de când am făcut 18 ani și a trebuit să realizez câteva călătorii până la București, eu stând în județul Satu Mare. Mergând cu trenul prin țară, atât pe scaun, cât și la cușetă, nu puteam să nu observ deficiențele cu care se confruntă CFR, iar după călătoria DiscoverEU, deficiențele au devenit inacceptabile. 

De îndată ce treci granița în Ungaria, trenul începe să prindă viteză. La plecarea din România, trenul meu spre Viena avea o întârziere de două ore. Până la Viena, trenul recuperase din întârziere mai mult de o oră. Viteza de rulare a trenurilor în celelalte țări este net superioară vitezei cu care merg trenurile în țara noastră. Știu că și la noi sunt segmente unde se circulă cu peste 120 km/h, însă sunt prea puține asemenea linii în comparație cu vecina noastră Ungaria, ca să nu compar cu Belgia sau Germania. 

Nu am putut să trec cu vederea nici starea trenurilor din țările prin care am trecut. Garnituri noi, curate, moderne. Prize la fiecare scaun, wifi pe tot parcursul călătoriei. Anunțuri ale șefului de tren cu privire la orice situație care apărea pe parcursul călătoriei.

Călătoria a fost mereu relaxantă și liniștită, fapt ce la noi lipsește de cele mai multe ori. Trebuie să amintesc și de calitatea personalului din trenuri și din gări. Oameni foarte veseli și zâmbitori, gata să te ajute cu orice întrebare ai avea.

Fără unii conductori nu aș fi reușit să schimb trenuri sau să știu ce se poate întâmpla dacă îmi pierd legătura. Am observat un trend de modernizare și la CFR, începând cu integrarea unei aplicații de unde poți cumpăra bilete digitale pe toate trenurile, un lucru foarte pozitiv. 

Cea mai mare problemă la noi rămân însă întârzierile pe care trenurile le acumulează în fiecare zi, și acest fapt este cauzat de locomotivele învechite, de vagoanele de peste 60 de ani și de șinele care nu au fost modernizate de peste 70 de ani.

Mihai Iarca: Surprinzător, călătoria cu trenul a fost foarte plăcută, mai puțin aceea cu CFR-ul, trenurile din România chiar nu sunt bune și nu mai putem trece cu vederea peste acest aspect.
Cel mai plăcută a fost totuși plimbarea cu trenurile din Germania, infrastructura de acolo e foarte bună și ador să mă plimb cu trenurile de la DB. Tot nu pot să uit ce spectaculoasă a fost plimbarea cu 300 km/h mergând spre Hamburg, ce rău mi-a părut când m-am dat jos.

„Nu puteam să procesez faptul că am luat singur trenul și că am ajuns în partea cealaltă a Europei”

– Care a fost locul care v-a rămas la inimă din toată călătoria?

Iris Elena Ghimpu: Nu cred că aș putea alege un loc care mi-a rămas la inimă pentru că experiența DiscoverEu este un întreg, un tot. Totuși, de fiecare dată când cineva mă întreabă de DiscoverEu, mă gândesc la Budapesta și la faptul că este locul în care a început întreaga aventură. 

Aici mi-am făcut primii prieteni din altă țară de la care am un polaroid foarte drăguț cu mine în fața Parlamentului Ungariei, am avut primele peripeții și mi s-a demonstrat încă o dată că stereotipurile sunt doar niște vorbe fără temei, ceea ce chiar sunt prin definiție, dar tot tindem să le credem. Însă nu pot să nu menționez și Parisul, orașul pe care îmi doream de mică să îl vizitez, unde m-am răsfățat cu macarons la poalele Turnului Eiffel.

Axel Donuțiu: Nu pot să zic că este un loc anume care m-a fermecat, însă trebuie să recunosc că Europa este un loc frumos care merită descoperit. 

Fie că vorbim de canalele din Amsterdam sau de aglomerația din metroul parizian, că vorbim de districtul european din Bruxelles sau de marile piețe din orașe, fiecare loc din Europa are ceva ce merită văzut și admirat. 

De altfel, Parisul este un loc în care m-aș întoarce mereu. Este un oraș atât de multicultural și plin de diversitate, cu arhitectură istorică îmbinată cu arhitectură modernă.

Mihai Iarca: Haga a fost o oprire pentru o noapte, am trecut prin acest oraș doar pentru a vizita un muzeu al miniaturii, pe care chiar îl recomand, a fost o experiență foarte bună, dar când am scos telefonul să pun adresa hostelului pe Google Maps, am observat că sunt destul de aproape de o plajă, așa că eu fiind un băiat de la Constanța, am decis să vizitez. 

După câteva minute de mers am observat că, de fapt, nu e deloc așa și că a trebuit să merg o oră pe jos până să ajung. Am avut o priveliște fenomenală și am fost foarte fericit și rămâne momentul meu preferat al călătoriei.

Îmi e foarte greu să descriu sentimentele pe care le aveam din cauză că nu puteam să procesez că am luat singur trenul și am ajuns în partea cealaltă a Europei. Singurul lucru care m-a făcut să plec de pe plajă a fost faptul că a început să plouă și nu luasem o umbrelă de acasă.

Articolul complet, pe Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News