Dennis, alintat “Viermele” in tara, se afla la inceputul celui de-al doilea an in Grecia si inca nu s-a obisnuit cu fanatismul suporterilor eleni. In primul an la Larissa a fost la un pas de orbire, dupa ce un adversar l-a lovit puternic cu cotul in ochi, acum este titular incontestabil si joi a marcat un gol important pentru Larissa, locul 10 in campionatul Greciei, punand umarul la calificarea in sferturi. Dennis, 30 de ani, spune ca in tara nu va mai juca decat pentru Farul, echipa sa de suflet, de unde ar vrea sa se si retraga din activitatea de fotbalist.
Libertatea: Condoleante pentru decesul tatalui tau si totodata felicitari pentru golul din Cupa.
Dennis Serban: Multumesc. Vestea tragica a picat ca un fulger, dar m-a motivat si am reusit un meci mare, chiar am inscris. A fost ca o descatusare, mai ales ca Larissa nu mai marcase de trei meciuri si presiunea conducerii devenise insuportabila. Eu am marcat in prima repriza (n.r. min. 44), Kalamaria ne-a egalat in partea secunda, dar am castigat pe final. Suntem in sferturi si vom da piept cu invingatoarea dintre Aigaleo si Akratitos, echipa lui Stelea.
Te-ai acomodat in Grecia?
E nebunie cu suporterii. Sunt mai mult decat fanatici. Cand pierdem e de rau. Sunt iubit la Larissa, oamenii ma opresc pe strada sa ma incurajeze dar la inceput a fost infern. Venisem dupa perioada Dinamo, nu jucasem aproape deloc, conducatorii Larissei pretindeau mai mult de la mine si chiar cand imi revenisem cat de cat a venit accidentarea aceea oribila. Am fost la un pas de orbire. Am sarit la cap cu un adversar si-am incasat un cot direct in ochi. Am avut dubla fractura stopata la un milimetru de nervul optic. Medicii greci credeau ca mi-am pierdut ochiul si ma puneau sa recunosc cifre si litere in timp ce-mi acopereau celalalt ochi cu un prosop. Am crezut ca innebunesc! Jucatorul care m-a lovit si-a cerut scuze public prin toate ziarele, dar ce mai conta…traiam un cosmar.
Ce diferente sunt intre fotbalul grecilor si cel de acasa?
Fotbalul lor nu-i departe de cel de la noi. Asta la nivelul echipelor mici. Singura mare diferenta este ca grecii au patru echipe de top, superbune, foarte bogate, obisnuite cu Champions League. Detin jucatori cunoscuti in Europa pe care ii platesc cu milioane de euro anual. Diferenta o fac milioanele investite de patronii potenti. In tara echipele noastre de top fac valuri doar si este pacat. Lumea a inceput sa ne uite si nu-i corect. Ma bucur totusi pentru performanta Stelei si a Rapidului si le doresc succes in Europa. Sunt cu ochii pe ele.
Stelea vrea sa revina in tara. Pe tine te-ar tenta?
Stelea mi-a spus ca vrea sa se intoarca acasa si este normal pe de o parte, dar din cate stiu eu conducatorii lui Akratitos nu-i permit sa plece pentru ca au fost multumiti de el si contractul nu s-a terminat. Daca eu revin in tara am sa joc numai pentru Farul. M-am saturat de experientele din Bucuresti. Mi s-ar parea potrivit sa-mi inchei cariera la Constanta, orasul meu de suflet. Ultima data, la Dinamo, n-am fost dorit de cei de acolo. Pacat ca nu mi-au spus asta de la inceput. Profesional a fost o perioada nefasta dar mi-am facut multi prieteni in „Groapa”. Oricum, mai am contract pana-n decembrie cu Larissa. Conducerea vrea sa-mi prelungeasca intelegerea pe doi ani, n-am picat de acord asupra banilor, asa ca n-as mai continua aici. Am si oferte de la AEK Atena si alte doua grupari mari din Grecia, asa ca s-ar putea sa ne despartim.
Daca te-ar oferta grecii, ai juca pentru nationala lor?
N-as juca niciodata pentru nationala altei tari pentru ca sunt nationalist. Acum, cand nationala noastra scartaie din toate incheieturile, toata lumea ar trebui s-o sustina. La rau toata lumea se ascunde dupa esecul altora si nu-i bine.