ComenteazăÎn minutul 14 al acelui meci, o țigară aruncată la întâmplare de un spectator a aprins deșeurile strânse sub tribuna I. Într-un sfert de oră, focul a mistuit tribuna construită în 1922. Oprirea meciului la timp de către arbitrul meciului, Gheorghe Limona, și intervenœia pompierilor și a jucătorilor au dus la evitarea pierderilor de vieți omenești. După ce au cârpit stadionul rămas doar cu o tribună și două peluze, în 1982, oficialitățile orașului au terminat actualul stadion. Doi dintre jucătorii petroșănenilor din acea perioadă, Gabriel Stan și Stelian Homan, au relatat incidentul.
Copilul de 6 luni al lui Gabi Stan era în tribună
“Au trecut mulți ani de atunci, dar așa ceva nu se uită toată viața. E vorba despre vechiul stadion, care era amplasat pe locul actualului hotel Petroșani și al Parcului Schreter. Tribunele erau din lemn, iar sub ele se strânseseră cantități mari de deșeuri de la meciuri: coji de semințe, hârtie, lemne. Oamenii veneau la meciuri și se aruncau de toate acolo. Noi jucam și am auzit murmure din tribune. Arbitrul Limona a oprit meciul și a salvat astfel multe vieți, pentru că spectatorii aflați la distanță mai mare de locul de izbucnire al incendiului nu-și dăduseră seama ce se întamplă. Tribunele s-au făcut scrum, din cauză erau din lemn, iar noi aveam vestiarele sub tribună. Ne-au ars și hainele de stradă, actele și echipamentul, acolo era magazia. Am pierdut lănțișoare și verighete. Unii dintre jucători, care erau studenți în ultimul an la facultate, și-au pierdut proiectele de diplomă. Fiul meu, care avea atunci 6 luni, era într-un cărucior în tribună, dar soția mea a reușit să-l ia la timp de acolo”, rememorează momentul antrenorul Gabi Stan, echipier al Jiului în aceea perioadă.
Pompierii, ajutați de jucători
“Nici nu începuse bine meciul că au început să ardă tribunele. Erau din lemn și erau date cu motorină, ca să arate precum tribuna VIP. Gogu Tonca, Petre Libardi și Stocker erau jucătorii, care făcuseră armata la pompieri și au intervenit prompt la stingerea incendiului. Au muncit cot la cot cu pompierii. Meciul s-a întrerupt atunci și s-a rejucat a doua zi. Iașiul a câștigat cu 1-0 și s-a salvat de la retrogradare. A doua zi la meci am venit cu echipamentul după noi și ne-am schimbat după niște prelate, să nu ne vadă lumea øn fundul gol”, își amintește Stelian Homan, actual antrenor cu portarii la Jiul. și cel care i-a descoperit pe Martin Tudor, Dumitru Hotoboc sau Cătălin Mulțescu.
Jiul – Poli Iași 0-1
Întrerupt în minutul 14, pe 25 mai 1975. Reluat a doua zi, pe același teren, în fața unei peluze improvizate!
A marcat : Romilă II (17).
Jiul: I. Gabriel – Nițu, Tonca, Stocker, Al. Dodu – Al. Naghi, Mulțescu, Libardi – G. Stan (50 Mușat, 60 Fildiroiu), Rozsnay, Ologu. Antrenor: Ion V. Ionescu.
Poli Iași: Costaș – Sofian, Toacă, Dinu, Ciocârlan – Romilå II, Anton, Simionaș – D. Ionescu, Dănilă, Costea (88 Amarandei). Antrenor: Ilie Oană.
A arbitrat: Gh. Limona.
În acel sezon, Jiul a terminat a terminat pe 14, cu 32 de puncte, Iașiul – pe 13, cu 33 de puncte.
CSM Jiul Petroșani activează în Liga a patra din Hunedoara. Echipa, alcătuită în mare parte din juniori, e pe penultimul loc, 13 din 14, după 10 etape, cu doar 4 puncte. Actualul antrenor e fostul portar al echipei, Sorin Ghițan. Din conducere mai fac parte Sorin Henzel și Marin Tudorache.
Clubul a fost înființat în 1919, cu numele de Clubul Atletic al Minelor din Petroșani. Cea mai importantă realizare din palmaresul clubului este câștigarea Cupei, în sezonul 1973-1974, 4-2 cu Poli Timișoara. Preşedinte al clubului era I. Cărpineţ, M. Pascu – preşedinte executiv, Otto Abraham preşedinte de onoare al secţiei de fotbal. La acest meci, T. Ivănescu, antrenorul echipei, a introdus în teren următorul 11: Ion Gabriel, I. Niţu, G. Tonca, A. Stocker, A. Dodu, Al. Naghi, P. Libardi, Ar. Suciu, Gh. Mulţescu, Ad. Rosznay, M. Stoichiţă. Din Cupa Cupelor, Jiul a fost eliminată de Dundee United, Scoția. O altă prezenţă în finala Cupei a avut loc în ediţia 1971-1972, meci disputat în compania Rapidului, 0-2.
Retrogradarea din 1991 a aruncat într-o lungă beznă de cinci ani Jiul în B, cu evoluții submediocre. Abia după sosirea lui Miron Cozma, liderul sindical din anii 90, în destinele echipei, Jiul revine pe prima scenă în 1996, cu antrenorul Ion „Liță” Dumitru și câțiva fotbaliști talentați, Leo Toader, Liviu Baicea, Mircea Cristescu, Aristică Cioabă, Marin Tudorache, Dan Neiconi, Fanel Țâră, Vasile Matincă sau Toni Sedecaru. Echipa s-a menținut echipa în prima divizie timp de doi ani, retrogradarea fiind cea mai jenantă din istoria clubului, cu 10 puncte și numai trei victorii în 34 de meciuri. Degringolada s-a accentuat în următoarele ediții, în ciuda apariției controversatului Alin Simota. Începând cu anul 1934, până în 2002, Jiul Petroşani a participat de 62 de ori în campionatul naţional, de 23 de ori în Divizia B și de 39 de ori în Divizia A.
Focul a provocat una dintre cele mai dureroase tragedii din istoria fotbalului. Pe 11 mai 1985, în Anglia, 56 de oameni au murit și 265 au fost răniți de incendiul izbucnit într-una din tribunele de lemn ale stadionului ”Valley Parade”, în timpul unui meci din liga a treia engleză între Bradford City și Lincoln City.