Comentează Libertatea: Adi, dedici cuiva golul marcat în poarta Bosniei?
Adrian Petre: Dedic acest gol tuturor românilor. E victoria noastră, a tuturor, a celor care am așteptat aproape 20 de ani pentru o nouă calificare la un European de tineret. Sper să ne ducem la bun-sfârșit misiunea și să-i reprezentăm apoi în Italia cu onoare.
Ce-ai simțit la discursul colegului Radu din vestiar?
Cu toții eram conștienți de importanța acestui meci. Discursul lui a venit ca o confirmare a responsabilității pe care o aveam, în primul rând față de noi, dar și față de România.
De unde provine cel de-al doilea prenume al tău, Tabarcea?
Bunicul meu este originar din Ploiești și a fost un bun prieten al fotbalistului Tabarcea. De acolo se trage prenumele tatălui meu, pe care l-am moștenit apoi și eu. Doar noi doi purtăm acest prenume în familia noastră.
Tatăl său, campion la fotbal-tenis
Tatăl tău, Tabarcea Petre, este multiplu campion la fotbal-tenis. Tu cum te descurci la tenis cu piciorul?
Eu zic că mă descurc destul de bine și la acest sport, chiar dacă l-am practicat doar în cadrul antrenamentelor de la fotbal. Nu însă ca și tatăl meu, pentru mine el este de neegalat în acest sport.
Care este cel mai important sfat primit de la Rafael Van der Vaart, colegul tău de echipă? Ți-a vorbit despre românii cu care s-a intersectat în carieră?
Rafa e un om extraordinar, sunt mândru să-i fiu coleg. Mi-a vorbit mult de Chivu, Lobonț și Mitea, foștii lui colegi de la Ajax, dar și despre Zlatan Ibrahimovic, modelul meu în carieră. Am fost foarte curios să aflu cât mai multe detalii și din viața lui sportivă și pun mare preț pe sfaturile pe care mi le dă.
UTA a avut pentru tine o ofertă de la Genoa, dar clubul a mărit oferta de la 500.000 la un milion de euro, iar tranzacția a căzut. Ai fi devenit coleg cu Ionuț Radu. Îți pare rău că n-ai ajuns în Serie A?
Nu regret nimic din deciziile pe care le iau, pentru că nu decid niciodată decât după o analiză atentă a situației. Voi ajunge în Serie A când voi fi pregătit pentru acel nivel ca titular. Am preferat să-mi construiesc cariera pas cu pas, nu să merg acolo doar de dragul unui transfer și să joc la juniori sau împrumutat la o altă echipă.
E adevărat că ai avut ofertă de la FCSB, dar ai preferat să joci afară?
Cu FCSB probabil că au fost discuții între cluburi, dar gândul meu era oricum să plec din țară.
Ce îți place în Danemarca și ce anume îți lipsește din România?
În Danemarca am toate condițiile pentru a mă putea dezvolta. Nu-mi lipsește nimic deosebit din România.
În străinătate se pune accentul pe voluntariat. Tu ești implicat în astfel de acțiuni?
Da, am participat la astfel de acțiuni, dar sunt interesat să mă implic mai ales în cele organizate în țara mea.
Care va fi următorul pas în cariera ta?
Următorul meu obiectiv este să joc tot mai bine la echipa mea de club și la națională. Îmi doresc doar să fiu sănătos, să pot munci cât mai mult. Rezultatele muncii mele mă vor duce apoi către următorul nivel al carierei.
Cine a fost Constantin Tabarcea
Constantin Tabarcea a fost un jucător extrem de iubit de fanii Petrolului pentru că ”îmblânzea” balonul. ”Costică făcea cu balonul orice voia. Avea clarviziune, șut plasat, dărurie, viteză de gândire și, mai presus de toate, era un băiat extraordinar. Fanii Petrolului îl adulau”, își amintește un suporter al ”găzarilor”. Din păcate, Tabarcea a murit pe teren, la doar 26 de ani. Tragedia s-a produs pe 14 iulie 1963, în ultima etapă de campionat, la meciul Petrolul – Dinamo Bacău 4-0. Interul Costică Tabarcea s-a prăbușit pe teren în fatidicul minut 14 al acelui joc, iar la spital doctorii au constatat decesul. După trei zile, mii de ploieșteni l-au condus pe ultimul drum. A urmat, la o săptămână distanță, finala Cupei României, Petrolul – Siderurgistul Galați 6-1. Fotbaliștii ploieșteni, încă bulversați de moartea prematură a colegului lor, nu l-au uitat: în fotografia de grup de după meci au lăsat un loc liber în rândul de jos. Era locul lui Tabarcea. ”Am debutat la Petrolul în octombrie 1956, alături de prietenul meu, Constantin Tabarcea, 2-1 la București, cu Rapid. De Tabarcea și de Mihai Mocanu am fost mai apropiat decât de fratele meu! Băieți excepționali, fotbaliști mari”, declara anul trecut, pentru ”Libertatea”, Mircea Dridea, simbolul Petrolului. Din 2013, Constantin Tabarcea are o placă comemorativă la stadionul ”Ilie Oană” din Ploiești. Mai mult, Liga Suporterilor petroliști poartă numele regretatului fotbalist decedat pe teren la doar 26 de ani. (Ciprian Iana)
În 1961, în turneul din Indonezia, Tabarcea a făcut pe frizerul. Clientul: Mircea Dridea!