Aleargă pe picioare de carbon

Oscar Pistorius (22 de ani) a revoluţionat lumea atletismului după ce a reuşit să câştige mai multe concursuri oficiale, unde a concurat cu sportivi sănătoşi. Fără picioare de la 11 luni, Oscar aleargă cu ajutorul unor proteze făcute din fibră de carbon

Proteza este confecţionată din carbon compozit, proiectată să înmagazineze şi să elibereze energia, similar unui picior normal de atlet. Aceasta a fost popularizată de sportivul Oscar Pistorius (22 de ani), un atlet căruia i s-au amputat ambele picioare de sub genunchi, pe când avea doar 11 luni.

Cu o voinţă de fier, el a reuşit să treacă peste această tragedie şi, cu ajutorul noilor proteze, a câştigat medalia de argint la Campionatul Naţional al Africii de Sud din 2004, în proba de 400 de metri rezervată persoanelor normale, şi a stabilit 27 de recorduri în probele de 100, 200 şi 400 de metri ale Jocurilor Paralimpice.

Supranumit “Blade Runner”, Pistorius a fost la câteva zecimi de secundă de calificarea la Jocurile Olimpice de la Beijing, în proba de 400 de metri.

Cicliştii, testaţi ca maşinile

Cicliştii beneficiază în ultima perioadă de o tehnologie împrumutată din industria auto: tunelul vântului. Americanul Lance Armstrong (37 de ani) a început pregătirea sezonului 2009 printr-un test în tunelul aerodinamic cu viteză joasă de la San Diego, înaintea ieşirii pe şosea. În plus, chiar şi bicicleta cu ajutorul căreia Armstrong s-a impus de şapte ori în Turul Franţei a fost construită după ce a fost supusă unor teste similare.

Recomandări

Gigi Becali, în genunchi, în pantaloni de piele și bocanci, la slujba de Bobotează

Materiale compozite, zeci de viteze, şei pentru fiecare tip de teren, componentele şi combinaţiile dintre ele sunt rezultatul a mii de ore de cercetare în tunelul aerodinamic, unde se obţin date despre rezistenţa la aer, puterea ciclistului şi ritmul cardiac în timp real. Testele durează două luni şi se încearcă peste 40 de poziţii ale sportivului, specifice unor viteze diverse, trepte de relief, cu diferite piese montate şi la niveluri diferite de epuizare fizică. Viteza vântului este cuprinsă între 25 şi 50 de km/h.

S-a inventat costumul-rachetă

Speedo LZR Racer, supranumit “piele de rechin”, este costumul care a revoluţionat concursurile de înot. Este fabricat dintr-o membrană foarte uşoară, tăiată cu precizie de raze laser pentru a opune o minimă rezistenţă în apă.

Cei care îl îmbracă pentru prima dată au nevoie de 30 de minute pentru ca acest costum să se muleze perfect pe corp.

La Olimpiada de la Beijing (2008) a fost folosit de înotători, pentru că oferă un timp cu până la 5% mai rapid decât un costum obişnuit. “Când intru în apă, mă simt ca o rachetă”, a spus înotătorul american Michael Phelps (23 de ani), care a cucerit la JO de la Beijing opt medalii de aur

Cadavrele pot fi utile

Recomandări

„Mâna nevăzută a lui Dumnezeu” și votul irațional. De ce „suveranismul” agravează problemele pe care pretinde că le rezolvă

Fotbalistul spaniol Roberto Batres (23 de ani) a fost supus unei intervenţii chirurgicale în timpul căreia i s-a înlocuit un ligament de la genunchi cu unul prelevat de la un cadavru. Roberto nu este singurul sportiv care a primit un astfel de ajutor. În 1999, Alvaro Benito Villar (32 de ani), fost coleg la echipa de tineret a lui Real Madrid cu vedetele Guti şi Raul, a suferit o intervenţie similară, prin care i-a fost inserat un cartilagiu la menisc. Procedeul nu l-a ajutat să mai joace fotbal, dar i-a dat posibilitatea de a efectua concerte cu formaţia sa de rock, “Pignoise”.

Răcitorul de ţesuturi

Doi profesori americani de la Universitatea Stanford au pus la punct, anul trecut, un aparat numit “Mănuşa”, menit să-i ajute pe sportivi să se recupereze cât mai repede, după ce au depus un efort intens şi prelungit. Respectivul dispozitiv seamănă cu o cafetieră, cu diferenţa că nu este fabricat pentru a încălzi, ci pentru a răci.

Neobişnuitul aparat a fost adoptat imediat de echipa de baseball San Francisco 49ers, ai cărei jucători îl folosesc imediat după meciuri, unii dintre ei chiar şi pe banca de rezerve: îşi introduc mâna printr-o fantă în dispozitiv, iar acesta răceşte ţesuturile foarte repede, ajutând astfel la prevenirea supraîncălzirii organismului şi la diminuarea riscului de apariţie a contracturilor musculare. “Mănuşa” costă 2.500 de dolari.

Recomandări

Povestea lui Sebastian Stan, actorul român premiat cu Globul de Aur 2025. A spus „România, te iubesc” pe scenă

Virusul, «prieten» de nădejde

Cea mai nouă posibilitate de a trişa o reprezintă dopajul genetic, care este definit ca o metodă, neaprobată medical, de utilizare a celulelor, a genelor şi a fragmentelor de gene, sau ca modificare a informaţiei codificate în cromozomi pentru îmbunătăţirea performanţelor sportive.

Genele responsabile de stimulare a hormonilor de creştere sau de îmbunătăţire a vitezei şi a rezistenţei pot fi introduse în organismul sportivului prin intermediul unui virus, a cărui structură genetică este modificată astfel încât să nu mai transfere boli, ci să crească performanţele sportive. Printre sportivii care au apelat la dopaj se numără fotbalistul olandez Edgar Davids, atletul canadian Ben Johnson sau ciclistul italian Marco Pantani. Primii doi au fost depistaţi pozitiv şi suspendaţi, iar ultimul a avut un sfârşit tragic, fiind găsit mort din cauza dopajului.

“Os injectabil”

O ultimă descoperire care ar putea ajuta sportivii să revină rapid pe teren după ce au suferit fracturi este aşa-numitul “os injectabil”. Obţinut dintr-o mixtură de ceramică şi acid polilactic, substanţa poate înlocui mult mai cunoscutul ghips, care cere o lungă perioadă de repaus.

Odată ce soluţia a fost injectată în porţiunea fracturată, temperatura corpului face ca materialul să adere la masa spongioasă a osului, transformându- se, pe loc, într-o umplutură perfect adaptabilă.

Urmărește-ne pe Google News